Produsul nu este disponibil mult timp
Data distribuției este necunoscută
ANEXA nr. 2. la Decizia privind prelungirea înregistrării ev.č. 2879/2005
Anexa nr. 3. LA DECIZIA privind schimbarea înregistrării ev. Nu. 2106/4066
Anexa nr. 2. Pentru notificarea înregistrării ev. Nu. 2767/2005
Anexa nr. 3. Pentru notificarea înregistrării ev. Nu. 2108/01962
Informații scrise pentru utilizator
Alexan 100 mg/5 ml
Alexan 500 mg/10 ml
Alexan 1000 mg/20 ml
Alexan 2000 mg/40 ml
(citarabină)
soluție injectabilă
Titularul deciziei de înregistrare
EBEWE Pharma Ges.m.b.H. Nfg.KG,
A-4866 Unterach, Austria
Compoziția medicamentului
Alexan 100 mg/5 ml: Substanță activă: 5 ml soluție injectabilă conține 100 mg citarabină (citarabină)
Excipienți pentru Alexan 100mg/5ml: acid lactic (acid lactic), lactat de sodiu, clorură de sodiu, apă ad iniectabilia (apă pentru preparate injectabile).
Alexan 500 mg/10 ml: Substanță activă: 10 ml soluție injectabilă conține 500 mg citarabină (citarabină)
Alexan 1000 mg/20 ml: Substanță activă: 20 ml soluție injectabilă conține 1000 mg citarabină (citarabină)
Alexan 2000 mg/40 ml: Substanță activă: 40 ml soluție injectabilă conține citarabină 2000 mg (citarabină)
Excipienți pentru Alexan 500mg/10ml, 1000mg/20ml și 2000mg/40ml: acid lactic (acid lactic), lactat de sodiu, apă ad iniectabilia (apă pentru preparate injectabile).
Grupa farmacoterapeutică
citostatic din grupul antimetaboliților
Caracteristici
Citarabina este preluată de celulele tumorale. Metabolitul său activ citarabina trifosfat produce un efect citostatic sau citotoxic dependent de concentrație în celule. Aceasta inhibă (suprimă) creșterea tumorii.
Alexan este indicat în asociere cu alte citostatice în dozele uzuale pentru:
inducerea remisiunii, consolidarea și terapia de întreținere a leucemiei acute non-limfocitare la pacienții adulți și copii,
inducerea remisiunii și consolidarea leucemiei limfoblastice acute la pacienții adulți și copii,
profilaxia intratecală și tratamentul infiltrațiilor leucemice ale sistemului nervos central,
tratamentul limfoamelor non-Hodgkin de malignitate de grad mediu și înalt la vârsta adultă,
tratamentul limfoamelor non-Hodgkin în copilărie,
tratamentul inversării explozive a leucemiei mieloide cronice.
Terapie cu doze mari pentru:
limfoame refractare non-Hodgkin,
leucemii acute non-limfocitare refractare,
leucemii limfoblastice acute refractare,
recidive ale leucemiilor acute,
leucemie cu risc special,
leucemie secundară după chimioterapie și/sau radiații anterioare,
leucemii manifeste după transformarea preleucemiilor,
consolidarea remisiei leucemiei acute non-limfocitare la persoanele cu vârsta sub 60 de ani,
inversarea exploziei leucemiei mieloide cronice.
Alexan nu trebuie utilizat:
în caz de hipersensibilitate la citarabină sau la oricare dintre celelalte componente
în absența globulelor albe și/sau a trombocitelor care nu se datorează cancerului
Alexan nu trebuie utilizat:
la pacienții cu vârsta peste 60 de ani - terapia cu citarabină în doze mari trebuie efectuată numai după o evaluare specifică a riscului
în timpul sarcinii, dacă este necesar un tratament în timpul alăptării, alăptarea trebuie întreruptă
Efecte adverse
Reacțiile adverse induse de citarabină sunt direct dependente de doză, calea de administrare și durata tratamentului.
Sistem hematopoietic:
Cel mai grav efect secundar al lui Alexan este supresia măduvei osoase. Modificări ale numărului de sânge (leucopenie, trombocitopenie, anemie, megaloblastoză) apar într-o manieră dependentă de doză; la doze standard, leucopenia apare cu cele mai mici valori în zilele 12-24 de tratament.
Terapia cu doze mari este asociată cu mielotoxicitate semnificativă.
Tract gastrointestinal:
Tulburările gastrointestinale sub formă de greață și vărsături sunt foarte frecvente. În plus, mucoasa gastro-intestinală poate apărea cu ulcerații, emfizem intestinal și infecții. Acest lucru poate duce la necroză intestinală și colită necrozantă.
Inflamația și ulcerația mucoasei (orală, anală) trebuie luate în considerare, în special în tratamentul cu doze mari, care poate duce la diaree severă, cu o pierdere corespunzătoare de potasiu și proteine. Mai ales în cazul tratamentului cu doze mari, necroza intestinală cu ileus și peritonită a fost raportată rar.
Piele și anexă cutanată:
După dozele uzuale pot fi raportate reacții toxice cutanate sub formă de erupție macupopulară, eritrodermie sau eritem. În plus, poate apărea alopecie.
După citarabină cu doze mari, până la 75% dintre pacienți dezvoltă eritem generalizat, uneori cu vezicule și descuamare. Pot exista senzații de arsură pe palme și tălpile picioarelor.
Sistem nervos:
Tulburările nervoase centrale sunt observate predominant după tratamentul cu doze mari, mai ales sub formă de nistagmus cerebral (tulburări cerebeloase), disartrie, ataxie, stări confuzionale) dureri de cap, tulburări de gândire, somnolență, letargie, coma, convulsii și anorexie. La doze totale sub 36 g citarabină/m2 suprafață corporală, reacțiile toxice ale SNC sunt rare. Factorii predispozanți sunt bătrânețea, insuficiența hepatică și renală, tratamentul anterior al SNC (iradiere, administrarea intratecală de citostatice) și abuzul de alcool. Tulburările nervoase centrale sunt în mare parte reversibile.
Greață, vărsături, cefalee și/sau febră au apărut rareori după administrarea intratecală de Alexan. Aceste dificultăți pot fi cauzate și ca urmare a puncției lombare. Simptomele sunt de obicei ușoare și reversibile. Reacțiile neurotoxice apar adesea cu administrarea intratecală de doze de citarabină mai mari de 30 mg/m2 suprafață corporală. Neurotoxicitățile cumulative pot apărea la intervale scurte de timp după administrare.
Au fost raportate cazuri rare de leucoencefalopatie necrotică, paraplegie și orbire după administrarea intratecală de citarabină. Aplicarea intratecală a alcoolului benzilic sau a altor aditivi la solvenți trebuie evitată.
În cazuri individuale, au fost raportate leziuni ale nervilor periferici după doze mari de citarabină, precum și apariția paraliziei progresive întârziate.
SIstemul musculoscheletal:
Ocazional, mialgia și/sau artralgia au fost observate la nivelul gâtului și membrelor inferioare după doze mari de citarabină. De asemenea, a fost observată rabdomioliza.
Organe senzoriale:
Probleme oculare sub formă de conjunctivită, cheratită, fotofobie, arsură, lacrimă și probleme de vedere sunt observate în mod dependent de doză la 25 până la 80% dintre pacienții tratați cu doze mari. În cazurile severe, apar conjunctivită hemoragică și cheratită ulcerativă. Clătirea frecventă a ochilor sau utilizarea profilactică a picăturilor de ochi cu corticoizi poate preveni dificultăți sau dificultățile se vor ușura.
Ficatul și pancreasul:
Insuficiența hepatică, cu o creștere a enzimelor colestatice și hiperbilirubinemie, este observată la 25 până la 50% dintre pacienții tratați cu doze mari. Au fost raportate cazuri individuale de tromboză hepatică (sindrom Budd-Chiari). .
Pancreatita a fost raportată în cazul tratamentului cu citarabină cu doze mari.
Plămâni:
Rar, la doze standard și la 10-30% dintre pacienți după doze mari de citarabină, s-a observat edem pulmonar datorită permeabilității crescute a capilarelor alveolare. Aceste complicații pulmonare sunt în mare parte reversibile. Pot apărea dificultăți de respirație.
Pneumonia interstițială difuză a apărut în 10 din 52 de cazuri la pacienții cărora li s-au administrat doze medii (1 g citarabină/m2 suprafață corporală), precum și alte citostatice. Cu toate acestea, nu a putut fi stabilită o relație de cauzalitate cu tratamentul cu citarabină.
Inima și circulația:
Au fost raportate efecte adverse asupra mușchiului inimii (pericardită acută și aritmii tranzitorii).
Tractul renal și urinar:
În timpul terapiei cu citarabină cu doze mari, creșteri ale creatininei serice au fost observate la 5% până la 20% dintre pacienți, dar nu s-a observat nicio asociere clară cu tratamentul cu citarabină.
În cazul lizei celulare masive, tratamentul trebuie inițiat pentru a preveni nefropatia uratică.
Alte efecte secundare:
În cazuri individuale, s-au observat sindrom de secreție inadecvat de adiuretinină, imunosupresie, sepsis, tromboflebită, hemoragie după doze mari de citarabină.
Febra apare la 20% până la 50% dintre pacienții care au primit terapie cu doze mari.
Reacțiile alergice precum urticaria și anafilaxia sunt foarte rare.
Sindromul citarabinei:
Sindromul Cytarabinei se caracterizează prin febră, mialgie, dureri osoase, dureri toracice ocazionale, erupții cutanate maculopapulare, conjunctivită și greață. Simptomele apar de obicei la 6 până la 12 ore după aplicare. S-a dovedit a fi corticosteroizi eficienți în profilaxia acestui sindrom.
Interacțiuni
Se poate aștepta o toxicitate crescută în cazul tratamentului concomitent cu alte terapii toxice pentru măduva osoasă (în special alte citostatice, iradiere).
S-a demonstrat că activitatea antifungică a flucitozinei poate fi oprită de citarabină.
Doze și mod de administrare
A) Inducerea remisiunii în leucemia acută:
Dozele uzuale pentru inducerea remisiunii sunt de 100 până la 200 mg citarabină/m2 de suprafață corporală pe zi, cel mai adesea sub formă de perfuzie intravenoasă continuă sau sub formă de perfuzie scurtă administrată timp de 5 până la 10 zile.
B) Tratamentul de întreținere a remisiunii:
Dozarea pentru menținerea remisiunii este de obicei asociată cu administrarea a 70 până la 200 mg de citarabină/m2 suprafață corporală pe zi. Se administrează sub formă de injecție intravenoasă rapidă sau injecție subcutanată timp de 5 zile consecutive la intervale de 4 săptămâni.
C) Tratamentul limfoamelor non-Hodgkin:
Pacienți adulți:
În această indicație, se recomandă regimuri polichimioterapeutice adecvate, de ex. PROMACE-CYTABOM. Doza de citarabină este de 300 mg/m2 de suprafață corporală întotdeauna în a 8-a zi a ciclului terapeutic curent.
Copii:
Cytarabina este utilizată în limfoamele non-Hodgkin în copilărie, în funcție de stadiul bolii și de tipul histologic, în diferite protocoale terapeutice la doze diferite.
Următoarele protocoale și doze reprezintă o selecție de terapii combinate eficiente în conformitate cu starea actuală a cunoștințelor științifice. Detaliile sunt date în literatura profesională specială.
150 mg citarabină/m2 suprafață corporală sub formă de perfuzie intravenoasă de o oră administrată la fiecare 12 ore în zilele 4 și 5, desemnate în acest protocol ca bloc A și respectiv bloc 2. bloc AA "al secțiunii terapeutice (posibil 4 perfuzii intravenoase), în combinație cu alte medicamente citotoxice (protocoale BFM pentru limfoamele cu celule B în stadiul II și III sau IV).
75 mg citarabină/m2 suprafață corporală la 31-34 zile, 38 până la 41 zile, 45 până la 48 și 52 până la 55 zile terapie indusă, în combinație cu alte citostatice (protocol BFM pentru limfoame non-B în stadiul I și II .).
E) Terapie cu doze mari
Terapia cu doze mari se administrează cel mai adesea la o doză de 1 până la 3 g citarabină/m2 suprafață corporală sub formă de perfuzie intravenoasă timp de 1 până la 3 ore, cu un interval de 12 ore între doze, 4 până la 6 zile.
F) Terapie intratecală:
Terapia intratecală se efectuează la doze cuprinse între 5 și 30 mg citarabină/m2 suprafață corporală, administrată o dată la două zile timp de până la 7 zile. În general, din cauza neurotoxicității cumulative periculoase, intervalul de doză pentru administrarea intratecală nu trebuie să fie mai mic de 3 până la 5 zile. Dozele și intervalele depind de starea clinică. În mod normal, 30 mg citarabină/m2 suprafață corporală se administrează la fiecare 4 zile.
Alexan este cel mai adesea administrat ca parte a polichimioterapiei (combinație cu alți agenți citostatici). Alexan poate fi administrat numai ca injecție intravenoasă, intramusculară, subcutanată și intratecală sau ca perfuzie.
Administrarea intramusculară și subcutanată sunt utilizate în general numai în remisiunea terapiei de întreținere.
Nu este necesară reducerea dozelor în cazul insuficienței renale și hepatice.
În terapia cu doze mari, riscul crescut de complicații în sistemul nervos central trebuie luat în considerare la stabilirea dozelor.
Citarabina este hemodializabilă. La pacienții cu dializă, Alexan nu trebuie administrat imediat înainte sau în timpul dializei.
Soluția izotonică de clorură de sodiu sau soluția de glucoză 5% poate fi utilizată pentru prepararea soluției perfuzabile.
Alexan poate fi administrat nediluat cu ajutorul unui perfuzor (pompă de perfuzie).
Alexan poate fi administrat intratecal, lombar sau ventricular. Se recomandă retragerea a 5 până la 8 ml de LCR, amestecarea cu soluția de perfuzie într-o seringă și reinjectarea lentă. Nu este de așteptat toxicitate sistemică cu această administrare.
Principiile de siguranță atunci când se lucrează cu citostatice trebuie respectate în timpul pregătirii și administrării.
Durata de utilizare va fi determinată de medicul curant în funcție de diagnostic.
Flacoanele Alexan sunt de unică folosință.
Terapia pentru supradozaj:
Deoarece antidotul eficient nu este cunoscut, trebuie aplicată precauție în timpul aplicării. În caz de supradozaj, este necesar să se ia măsuri adecvate de susținere (de exemplu, transfuzii de sânge, antibioterapie). În caz de supradozaj sever cu administrare intratecală, trebuie efectuat imediat un schimb de lichid cefalorahidian cu soluție izotonică de clorură de sodiu.
Avertizare
Alexan nu trebuie utilizat după data de expirare înscrisă pe cutie.
Ambalare
Alexan 100 mg/5 ml: 10 flacoane de 5 ml conținând 100 mg citarabină
Alexan 500 mg/10 ml: 1 flacon de 10 ml conținând 500 mg citarabină
Alexan 1000 mg/20 ml: 1 flacon de 20 ml conținând 1000 mg citarabină
Alexan 2000 mg/40 ml: 1 flacon de 40 ml conținând 2000 mg citarabină
Depozitare
A se păstra într-un loc uscat, la o temperatură de până la 25 ° C. Protejați-vă de lumină.
Stabilitatea chimică și fizică dovedită la utilizare a produsului după prima deschidere este de 28 de zile când este depozitată la frigider (2-8 ° C), protejată de lumină. Perioada de valabilitate maximă după diluarea în soluție salină este de 28 de zile, dacă se păstrează la frigider (2-8 ° C), ferită de lumină.
Din punct de vedere al stabilității chimice și fizice și din punct de vedere microbiologic, este de dorit ca soluția diluată să fie consumată cât mai curând posibil.
A nu se lăsa la îndemâna și vederea copiilor.