# Fermă organică
În această agricultură, fermierii nu folosesc substanțe chimice, îngrășăminte industriale, pesticide sintetice sau organisme modificate genetic pentru a cultiva culturi și a produce alimente de calitate într-un sol sănătos. Agricultura ecologică acoperă, de asemenea, creșterea animalelor și producția de produse de origine animală. Trebuie respectat numeroase standarde, cum ar fi permiterea animalelor să se deplaseze natural în aer, să satisfacă nevoile sau să locuiască cu suficient spațiu, alimentare cu aer și lumină.
# Mâncare organică
Termenul „organic” este în esență același cu „organic”. Alimentele organice trebuie cultivate într-un sol sigur, nu pot avea modificări și trebuie păstrate separat de produsele normale. Pesticidele artificiale, OMG-urile și îngrășămintele nu trebuie utilizate în producția lor. Vitele crescute organic trebuie să aibă acces gratuit la pășunile externe și trebuie să fie hrănite numai cu furaje organice, fără antibiotice sau hormoni de creștere.
#Bio
O etichetă organică este un produs care a fost produs în agricultura ecologică, indiferent dacă este vorba de un produs vegetal sau animal. Este astfel produs fără utilizarea chimiei sau a îngrășămintelor industriale. Alimentele organice sunt fabricate din produse organice, în timp ce numai ingredientele permise și aditivii și procesele tehnologice ar putea fi utilizate în timpul producției.
Cum să aflați dacă un produs este organic?
Ambalajul acestora conține următoarele marcaje cu inscripția BIO sau EKO, pe care producătorii le pot plasa pe produsul lor numai pe baza certificatului emis. În cazul în care producătorul a eliberat acest certificat, el poate plasa, de asemenea, cuvântul bio sau eco în numele alimentului. Recent, au existat un număr tot mai mare de cazuri în care, sub influența modei „organice”, multe companii adaugă acest cuvânt la numele produselor, dar nu au un certificat bio (care este, de asemenea, amendat), astfel încât aceste logo-uri sunt un garantează că produsul este cu adevărat organic.
#GMO Gratuit
Diferite organisme sunt modificate genetic pentru a-și îmbunătăți unele dintre proprietățile lor, de exemplu, genele de bacterii sunt adăugate plantelor de câmp pentru a crește rezistența și randamentul lor. Astfel de culturi devin astfel organisme modificate genetic, pe care mulți le consideră dăunătoare sănătății. Majoritatea sunt culturi modificate genetic, cum ar fi porumbul furajer sau soia, care sunt hrănite la animale, din care produsele sunt apoi consumate de oameni. Dacă doriți să evitați OMG-urile, eticheta fără OMG-uri vă va oferi o garanție de 100% că nu există culturi modificate genetic în produs.
#Vegetarian
Cu toate acestea, mulți oameni nu cunosc diferența dintre vegetarianism și veganism. În timp ce vegetarienii nu mănâncă doar carne, veganii refuză să mănânce orice are legătură cu ființele vii. Prin urmare, pe lângă carne, evită și produsele lactate, ouăle și mierea. Atunci când etichetați un aliment cu cuvântul vegan, puteți fi sigur că nu conține niciun ingredient animal.
#Gluten Gratuit
Dacă mâncarea are astfel de etichete pe ambalaj, înseamnă că nu conține alergen de gluten. Conține grâu, secară, orz, tărâțe, spelta sau malț, dar nu este atât de ușor să ocolești doar produsele de panificație, deoarece glutenul este adesea ascuns în alimentele în care nu ai spune asta, precum sosul de soia sau cafeaua. Prin urmare, este necesar să se studieze ambalajul în detaliu.
#Brut
Alimentele crude sau crude nu au fost tratate termic sau prelucrate doar la 42 de grade în timpul producției. În cazul unei diete crude sau „vii”, accentul se pune pe păstrarea cât mai multor nutrienți în alimente, care se pierd prin gătit sau coacere.
#Vermicomposting
Recent, compostarea și-a experimentat renașterea și vermicompostarea este, de asemenea, populară. Se compostează cu râme, care sunt capabile să transforme materia organică (deșeuri biologice din legume, fructe etc.) în tractul lor digestiv, secretând în același timp substanțe bogate în nutrienți. Marele avantaj al unei astfel de compostări este că poate fi realizat practic oriunde - în cutii de pe balcoane, la subsol sau bucătărie, în grădină, dar și în instalații mari de compostare industrială. Viermii pot compost câteva kilograme, dar și sute de tone de deșeuri biologice.
# Comerț echitabil
Un cuvânt din ce în ce mai obișnuit, în special în domeniul îmbrăcămintei sau alimentelor, înseamnă comerț bazat pe transparență și respect - comerțul echitabil oferă producătorilor condiții de afaceri mai bune fără a exploata lucrătorii și a asupri compania și contribuie la dezvoltarea durabilă. Este un comerț echitabil care contribuie la sprijinirea producătorilor, în special din țările mai slabe din punct de vedere economic.
#Încet Modă, moda durabilă
Moda „lentă” sau durabilă vrea să fie exact opusul modei ieftine, așa-numita moda rapidă de pe piețele mai ales asiatice. Luptă împotriva consumului ridicat și a consumului de îmbrăcăminte, ceea ce duce la jefuirea nu numai a țării și a resurselor sale, ci și la oprimarea celor care deseori coase aceste îmbrăcăminte în condiții îngrozitoare pentru un salariu minim. Moda lentă ameliorează presiunea timpului și, spre deosebire de cantitate, îi pasă de calitate. De asemenea, folosește reciclarea sau reciclarea și resursele locale în producție. Moda lentă este mai scumpă, dar de o calitate superioară, așa că suntem siguri că hainele noastre vor rezista mai mult, au fost făcute mai ecologice și nu au fost create pentru suferință.
Moda lentă este promovată și de Emma Watson.
# Deșeuri zero
Zero Waste este o filozofie care încurajează oamenii să încerce să genereze deșeuri cât mai puțin posibil și să contribuie la utilizarea atentă a resurselor. Scopul mișcării Zero Waste nu este (așa cum ar putea sugera și numele) să nu creeze deloc deloc (chiar dacă este o idee frumoasă), ci să se comporte în mod conștient ca un consumator al planetei. Scopul este de a maximiza reciclarea, de a reduce la minimum deșeurile (de exemplu, prin a nu cumpăra legume în ambalaje, a face compost, a nu cumpăra pungi de plastic, dar a purta propria pungă de pânză etc.), a reduce consumul sau a asigura că articolele inutile pot fi refolosite.
# Reciclarea
Reciclarea folosește materiale sau produse refolosite (hârtie, sticlă, materiale plastice, țesături). Principala importanță a reciclării este reducerea deșeurilor și jefuirea resurselor, reducerea consumului de materii prime naturale și a energiei în obținerea materiilor prime pentru producerea de noi produse. De asemenea, reduce cantitatea de deșeuri depozitate, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
# Upcycling
Principiul upcycling-ului nu este să aruncăm obiecte vechi care nu mai sunt necesare pentru noi, ci să le folosim/să le transformăm în piese noi care ar putea fi utile cuiva. La urma urmei, risipa cuiva poate fi o comoară pentru cineva. Când recurgem, putem folosi lucrurile vechi într-un scop complet diferit de cel pentru care au fost destinate. Pot fi opere de artă, mobilier sau haine vechi transformate într-o piesă nouă de modă de design.