Vitaminele sunt pietrele de temelie ale sănătății noastre. Organismul uman nu poate produce majoritatea vitaminelor de unul singur, deci ele reprezintă o parte importantă a dietei noastre. Fiecare vitamină are mai multe roluri specifice, iar deficiența ei poate duce la boli grave. Experții recomandă zilnic valorile nutrienților pe care o persoană obișnuită le obține din dietă. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de „aportul alimentar de referință” și determină cantitatea de nutrienți suficientă pentru 97% din întreaga populație. Cu toate acestea, cerințele individuale ale fiecărui individ vor varia ușor. Bărbații pot fi mai pretențioși decât femeile sau invers. Sugarii, copiii și adolescenții au nevoi specifice, la fel ca și convalescenții și vârstnicii sau bolnavii. Vitaminele sunt clasificate în funcție de faptul că sunt sau nu solubile în grăsimi sau apă. Vitaminele liposolubile sunt vitaminele A, D, E și K. Nu sunt excretate din organism prin urină, astfel încât aportul lor excesiv prezintă un anumit risc pentru sănătate. Opt vitamine B și vitamina C sunt dizolvate în apă și, cu excepția vitaminei B12, nu sunt depozitate în organism.
Proteine
Ele sunt elementul de bază al corpului, din care se formează mușchii, pielea, sângele și nervii. Ar trebui să mănânci 53 - 70 de grame de proteine pe zi. Sursele lor sunt în principal carne, pește, carne de pasăre, ouă, nuci, leguminoase, lapte și produse lactate.
Zaharuri
Corpul asigură zahărul din diverse surse. Aproximativ jumătate din doza necesară ar trebui să fie asigurată de orez și cereale naturale, pâine integrală, paste, leguminoase, fructe și legume proaspete (inclusiv cartofi). Zaharurile rafinate găsite în prăjituri, gemuri, ciocolată și dulciuri ar trebui să fie limitate. Dacă furnizăm organismului prea mult zahăr, excesul va fi depozitat sub formă de grăsime.
Grăsimile conțin diverși acizi grași, care diferă prin efectul lor asupra organismului. Le împărțim în saturate și nesaturate. El ia un corp saturat din produse de origine animală, lactate și câteva uleiuri. O dietă bogată în grăsimi saturate crește nivelul colesterolului, creând un risc de boli cardiovasculare. Grăsimile nesaturate se găsesc în uleiuri vegetale.