Consumul de apă din Žitný ostrov este fără poluare. Acest lucru a fost confirmat de rezultatele analizei probelor de apă din sondele de monitorizare din sursele de apă Kalinkovo ​​și Šamorín operate de Compania de apă Bratislava (BVS).

aflat

Cu toate acestea, situația este diferită în districtele orașului Bratislava din Podunajské Biskupice și Vrakuňa, de unde apa nu este luată pentru băut. Alexander Buzinkay, un purtător de cuvânt al companiei, a informat despre aceasta.

Potrivit acestuia, prezența a trei substanțe chimice nedorite în valori ușor peste limita a fost găsită în forajele evaluate în aceste două cartiere ale orașului. "Pot proveni din diverse surse de poluare în această parte a Bratislava, inclusiv din fostul depozit al uzinei chimice Juraj Dimitrov (CHZJD)", a explicat Buzinkay.

Problema este o haldă chimică

Cea mai proastă calitate a apei a fost găsită în sursa de apă scoasă din funcțiune Podunajské Biskupice, care se află la o distanță de patru kilometri și jumătate de depozitul de deșeuri chimice și s-a înregistrat o ușoară depășire a valorii limită pentru reziduurile de pesticide pentru hexaclorociclohexan și benzo (o ) piren.

"În concentrații foarte mari, totuși, staniu a fost capturat aici, prezența sa trebuie verificată printr-o analiză independentă", a adăugat Buzinkay. În puțul de monitorizare din zona stației de epurare a apelor uzate din Vrakun, care se află la marginea răspândirii preconizate a poluării, valoarea limită pentru concentrația prometriei de pesticide a fost ușor depășită.

BVS a evaluat starea apelor subterane pe teritoriul Vrakun și Podunajské Biskupice pe baza unei cereri din partea Consiliului municipal din Bratislava de la începutul lunii aprilie a acestui an, din cauza suspiciunii de poluare a acestor ape de către depozitul de deșeuri chimice CHZJD.

Cu toate acestea, BVS nu dispunea de echipamente pentru o astfel de analiză, așa că a comandat-o de la Laboratorul Național de Referință (NRL) pentru apă din Slovacia, la Institutul de cercetare pentru gestionarea apei. "Laboratorul a evaluat un total de 148 de parametri de calitate a apelor subterane în patru sonde de monitorizare BVS existente", a explicat purtătorul de cuvânt.

Apele subterane poluate

LRN pentru zona apelor din Slovacia admite că cauza poluării măsurate este cel mai probabil un depozit chimic de foste CHZJD sau alte surse punctuale de poluare din această parte a Bratislava. În același timp cu BVS, aceștia subliniază că o astfel de analiză unică oferă doar informații de bază despre poluarea apelor subterane în zona de interes. "Evaluarea reprezentativă necesită o monitorizare mai îndelungată și un număr semnificativ mai mare de analize din sondele de inspecție forate vizate din zona contaminată", a adăugat Buzinkay.

Suprafața depozitului de deșeuri chimice, care se află pe teritoriul vechiului braț Mlynský, la granița dintre Vrakun și Ružinov în Bratislava, este de aproximativ 4,65 hectare. Conține aproximativ 90.000 de metri cubi de deșeuri, care au fost exportate din uzinele chimice în anii 60-80 ai secolului trecut.

Cartierul Vrakuňa și activiștii subliniază că elementele de etanșare impermeabile nu au fost construite la depozitul de deșeuri și nimeni nu știe exact ce deșeuri sunt depozitate acolo.

După funcționarea instalației de apă Gabčíkovo în 1992, nivelul apei subterane a început să crească, ajungând la nivelul rocilor contaminate și al deșeurilor chimice. Astfel, substanțele toxice ar putea pătrunde în mediu. Prin urmare, în Vrakun a fost interzis din 2002 să folosească fântânile casei pentru a uda legume sau pomi fructiferi. Districtele orașului Vrakuňa și Podunajské Biskupice au intrat în greva în așteptare acum câteva luni pentru un depozit de deșeuri.

Ministerul Mediului a efectuat un studiu geologic amplu la depozitul de deșeuri în ultimele luni. Rezultatele sale ar trebui să fie cunoscute în iulie. Apoi va începe procesul de desemnare a persoanei responsabile pentru curățarea zonei. În cazul în care Ministerul Mediului este responsabil pentru eliminarea depozitului de deșeuri, dorește să solicite finanțare pentru eliminarea acestuia din Programul Operațional Calitatea Mediului.