2.1 Model triunghiular poligonal al structurilor structurii conceptului Urmând concepția lui Vygotsky, conceptele rețelelor semantice (Linhart, 1976, Sternberg, 2002) și modelarea semantică a conceptelor și cunoștințelor (Půlpán, 1988, T 1985, 1988, 1989) un triunghiular a fost creat modelul triunghiului. štr truk uk- Fig. 1: Model triunghiular al structurii termenului [29, 31] 31

accelerația este

1/R. În mod similar, sa dovedit că elevii din clasa a VII-a cunosc formula pentru calcularea circumferinței cercului O = 2pR și pot calcula circumferința cercului, dar doar o mică parte din ei (aproximativ 16%) realizează că circumferința cercului este de 2 ori mai mare decât raza sa [19]. 4. Legăturile operaționale sunt legăturile dintre nucleul termenului în cauză și termenii care apar împreună cu acesta în definițiile fizice. Aceste conexiuni sunt exprimate prin așa-numitele definiții operaționale resp. misiuni operaționale [19]. Înțelegem doar acele sarcini operaționale care sunt realizate prin operații de gândire, adică nu prin operații instrumentale, resp. secvențele lor ducând la experimente și măsurători. Legăturile operaționale există în mintea unui student sau student, dacă poate, citește definițiile, respectiv. sarcini operaționale. De exemplu. dacă elevul știe, citiți definiția: s = v. t (orbita este egală cu produsul vitezei uniforme și al timpului), în structura conceptului său, orbita există conexiuni: s

v (calea mișcării uniforme este proporțională cu viteza de mișcare) și s

t (calea mișcării uniforme este proporțională cu lungimea intervalului de timp). Dacă elevul poate citi definiția a = dv/dt (accelerația este o derivată a vitezei cu timpul), își dă seama că accelerația este direct proporțională cu schimbarea diferențială a vitezei și indirect proporțională cu schimbarea diferențială în timp. 5. Legăturile contextuale sunt conexiuni între nucleul termenului și toți ceilalți termeni care pot fi asociați în mod semnificativ cu termenul din enunțuri și nu îl folosim pentru a ne referi la legături calitative, atributive, cognitive și operaționale. Termenul „forță” poate fi combinat în mod semnificativ în propoziții de ex. cu termenii, mișcare. efect. pol. spaţiu. timpul etc. Legăturile contextuale dintre termeni se aplică la ordonarea cuvintelor din propoziții în enunțuri semnificative. Evident, declarația, mașina are frunze verzi. nu are sens, deoarece nu există nicio legătură contextuală între termenii „mașină” și „frunze”. Conexiunile contextuale permit unei persoane să creeze predicate de enunțuri verbale referitoare la proprietăți, regularități, atribuții definitorii, precum și enunțuri privind conexiunile semantice ale termenului respectiv în jos și legături în sus cu termenul superior. 33

că punem cunoștințe în ea, cea mai mare parte din care iese din cap din nou și o mare parte din ceea ce a rămas este greșit. Deci, trebuie să vă gândiți la asta! Anexa 1 a citării C 01: Salad, T. și colab. (1981). O mică enciclopedie a matematicii (denumită în continuare MCE). Str. 40: teoria mulțimilor matematicianului german E.ZermelaIX. axiomă: Un lucru (simbol) A (numărul cardinal sau cardinalitatea unui set) poate fi atribuit fiecărui set A. astfel încât egalitatea A = B să fie valabilă dacă și numai dacă A

corrie/id101b.pdf [5] Concept analysis (2007) http://www.cwu.edu/