unitate 1. a avea, a arăta, capacitatea fizică de a transporta ceva: un băiat nu poate purta o pungă de porumb • expr. a trage: abia a tras valiza la stația de autobuz • a transporta (este suficient cu forțele de transport): nu voi purta rucsacul • a purta (duce la a duce): este puternic, poate duce copilul pe mâini; curentul a dus nava

unite

2. să poată suporta o anumită povară (în special mentală, de muncă, financiară etc.) • suportă: greu de suportat, suportă pierderea părinților; bea mai mult decât poate suporta, poate suporta; a suporta costurile construcției • a gestiona (suficient pentru un anumit loc de muncă): se ocupă jucăuș de toate responsabilitățile • a domni (a arăta suficientă putere pentru a face ceva): cu greu poate face atât de mult aflux de turiști • a copleși • a depăși: Fă-o

3. cu forța, împotriva voinței de a lua: răpitorii au deturnat un copil, un avion • de luat: prizonierii au fost duși într-un loc necunoscut

  • uni formează uniforme pentru membrii armatei, diverse profesii, organizații etc. • uniforme: militare, uniforme miniere, uniforme; purta uniformă, uniformă • vorbește. expr. uniformă (uniformă militară obișnuită): a îmbrăcat uniforma

    uni formita caracter strict, strict uniform: uniformitate școlară, uniformitate a locuințelor • uniformitate: uniformitate a produselor • egalitate: egalitate de opinie • cenușie: cenușie a regiunii • monotonie • indistinct: monotonie, indistinct de îmbrăcăminte

    uni formný p. single 1, 2, la fel

    uni kát unic, extraordinar, fenomen unic, subiect, caz: lume, de neînlocuit • carte unică. Unic: Arheologic Unic • Unicitate: Acest parc este o unicitate europeană • extraordinar

    uni knout 1. îndepărtează-te rapid de la îndemâna a ceva al. cineva periculos, neplăcut, nedorit • evadare • evadare: evadat, a pierdut doar un păr până la moarte; nu a avut unde să scape înainte de dezastru, să scape, să evite • să evite: vrea să evite întrebări curioase, vederea • expr.: alunecare • alunecare • alunecare • alunecare (ieși din acțiunea a ceva, cineva, de obicei neobservat, inteligent): a alunecat, a alunecat dintr-o întâlnire; scăpat din datorie; a alunecat urmăritorul • expr.: dispare • pierde-te: dispărut, pierdut prin intrarea din spate

    2. (despre substanțe gazoase sau lichide) ieșiți din spațiul închis: gaz, apă se scurge • suflă (scapă prin suflare; despre substanțe gazoase): aer a suflat din anvelopă

    3. trece neobservat • evadare • evadare: a scăpat, a ratat să fie abordat; nimic nu-i va scăpa

    4. a rămâne neutilizat, a pierdut • a scăpa • a scăpa: i-a scăpat ocazia de câștiguri bune, a scăpat, a fugit • a se pierde: am pierdut profitul; toată căldura s-a pierdut, a scăpat

    uni suntne 1. p. în unanimitate 1 2. p. în unanimitate

    uni sono 1. p. în unanimitate 1 2. p. în unanimitate

    uni verbal p. în general 1, cf. de asemenea, versatil

    uni verbal p. general 1, versatil