Ce este budismul?
Cea mai bună explicație a ceea ce este budismul vine de la Buddha însuși. În sanscrită învățăturile sale se numesc dharma și în tibetană chö. Ambele înseamnă „cum stau lucrurile”. Deci, putem vedea budismul ca un set de instrumente care ne permit să vedem lucrurile așa cum sunt ele, aici și acum. Budismul nu cunoaște dogme și face posibilă punerea în discuție a oricărei părți a acestuia. Scopul învățăturilor lui Buddha este dezvoltarea deplină și libertatea corpului, a vorbirii și a minții.
Este budismul o filozofie, psihologie sau religie?
Budismul poate fi considerat o filozofie în măsura în care învățăturile sale reprezintă o viziune completă și logică, dar budismul nu este doar o filozofie. Filosofia poate explica lucrurile la un nivel formal de cuvinte și idei, în timp ce învățăturile și metodele predate de Buddha lucrează cu omul în ansamblu. Atât filozofia, cât și practica budistă duc la claritatea gândirii, dar doar o a doua abordare poate duce la o transformare durabilă - ne oferă o cheie practică a evenimentelor interne și externe pe care le trăim în viața de zi cu zi.
Observând această capacitate a învățăturilor budiste de a-i schimba pe cei care le folosesc, unii oameni consideră că budismul este un fel de psihologie. Toate școlile psihologice se străduiesc să ajute oamenii să nu fie o povară pentru societate și să nu fie deranjați de prea multe probleme personale. Deși atât budismul, cât și psihologia au capacitatea de a schimba oamenii, budismul este pentru cei care sunt deja sănătoși. Am putea spune, de asemenea, că budismul începe acolo unde se termină psihologia, iar budismul Diamond Way începe să fie util numai atunci când cineva este stabil și experimentează spațiul ca o bucurie și nu ca o amenințare. Venind de la acest nivel, învățăturile budiste dezvoltă curajul nelimitat, bucuria și dragostea care sunt bogăția înnăscută a minții.
Aplicarea practică a acestor învățături în propria viață trezește o profundă încredere în eficacitatea lor și toate situațiile capătă gust de semnificație și creștere. De îndată ce conștientizarea naturii condiționate a tuturor lucrurilor începe să crească, conceptele rigide dispar și calitățile perfecte ale corpului, vorbirii și minții apar în mod natural. Rezultatul final al practicii - iluminarea deplină sau starea lui Buddha - transcende obiectivele intelectuale sau terapeutice ale filozofiei și psihologiei. Este o stare de perfecțiune dincolo de toate conceptele.
Combinând perspectiva logică și puterea transformatoare cu metodele de realizare a stărilor de spirit durabile și superpersonale, budismul reprezintă o religie veche de peste 2.500 de ani.
Care sunt punctele de bază ale budismului?
Există patru idei de bază în budism care oferă vieții noastre un sens durabil. Primul lucru pe care îl prețuim este ocazia noastră foarte rară și valoroasă de a ne întâlni, de a lucra și de a învăța din învățăturile iluminate. Toate ființele vor să obțină fericirea și să evite suferința. Chiar și o furnică va urca foarte departe doar pentru a evita să fie ucisă, iar ființele umane vor face totul pentru a le face să se simtă bine. Întâlnirea învățăturilor care ne conduc spre o fericire durabilă este, prin urmare, foarte importantă.
Înțelegem în plus că această oportunitate nu va dura pentru totdeauna. Tot ceea ce se naște va muri o dată, tot ceea ce este compus se va destrăma din nou și tot ce a apărut va dispărea din nou. Timpul nostru este limitat. Este sigur că viața noastră se va sfârși, dar nu știm când. Așadar, realizarea faptului că acum avem această șansă și dorim să profităm de ea este, de asemenea, extrem de valoroasă.
În al treilea rând, ne dăm seama că lumea este de fapt o rețea de cauze și efecte și că acțiunile noastre actuale, cuvintele și gândurile ne modelează viitorul. Indiferent dacă ne dăm seama sau nu, tot ceea ce facem, spunem sau gândim lasă amprente asupra noastră și asupra lumii exterioare. Aceste amprente ne vor fi returnate mai târziu. În special, impresiile negative se vor manifesta în viitor ca suferință sau situații neplăcute - dacă nu folosim meditații care le dizolvă.
În cele din urmă, ne dăm seama că nu avem de ales decât să aplicăm aceste învățături. Iluminarea este cea mai înaltă bucurie. Nu este nimic mai complet și împlinitor decât această stare de unitate cu toate lucrurile, toate timpurile, toate ființele și toate direcțiile. Și, de asemenea, cum putem aduce beneficii celorlalți dacă noi înșine suntem confuzi și suferim?
Dacă luăm în considerare acești patru factori, obținem o bază pentru practica și meditația budistă. Dimpotrivă, dacă ne agățăm de valorile noastre normale, nu avem cum să evităm suferința. Dacă continuăm să gândim într-un fel „Eu sunt corpul meu” sau „aceste lucruri sunt ale mele”, bătrânețea, boala, moartea și pierderea vor fi extrem de neplăcute. Nimeni nu poate evita durerea spunând: „Tot acest lucru de iluminare este prea greu pentru mine”, pentru că dacă ne-am naște, cu siguranță am muri. Nu vom găsi un scop mai înalt în viață decât căutarea unor valori care să depășească permanent suferința și moartea. Beneficiile iluminării sunt atât de imense pentru noi și pentru toate celelalte ființe.
În budism, karma înseamnă cauză și efect, nu destin. Pe scurt, fiecare acțiune - pozitivă sau negativă - lasă amprente asupra minții. Deoarece modul în care trăim lumea este determinat de conținutul minții noastre, impresiile negative duc inevitabil la suferințe viitoare.
Înțelegerea faptului că fiecare dintre noi este responsabil pentru propria viață în acest fel ne permite să creăm în mod conștient impresii pozitive în minte. Este temelia fericirii și ne ajută să evităm cauzele suferinței viitoare. Prin metodele drumului diamantului, putem consolida în mod eficient stările sufletești pozitive, în timp ce putem transforma cauzele negative care nu s-au maturizat încă în înțelepciune.
De ce budiștii lucrează cu mintea lor?
Pentru că mintea trăiește totul și, până ajungem la eliberare, mintea rămâne foarte subiectivă. Lucrând în mod conștient cu mintea, este posibil să dezvolți capacitatea de a ajuta ființele și de a experimenta fericirea atemporală. Prin acțiunile lor, oamenii decid dacă privesc lumea prin ochelari roz sau negri. Acesta explică acest lucru, deci există atât de multe versiuni diferite atunci când martorii descriu un eveniment. Studenții budismului lucrează cu mintea lor pentru a obține libertatea de a-și alege starea de spirit. La fel ca omul care decide dimineața care cravată va fi cea mai inspirată pentru alții în acea zi.
În cele din urmă, descoperim că faptul că mintea poate fi conștientă este mai important decât ceea ce este conștient. Recunoaștem că imaginea din oglindă nu este la fel de importantă ca strălucirea oglinzii în sine.
Cum funcționează renașterea?
Pentru a înțelege viziunea budistă despre renaștere, este important să știm că mintea nu este creată de creier, care este tranzitorie, ci este transformată de ea. Fluxul său de informații este menținut de iluzia unui „eu” autoexistent și trece de la o existență condiționată la alta, adunând experiențe care mai târziu se maturizează sub forma unor vieți viitoare. O natură spațială a minții nu poate muri sau naște. De fapt, doar acest flux în continuă schimbare de impresii, care seamănă cu un râu, „renaște”. A fi sub forma unui Sin permanent este o greșeală fundamentală care continuă după moarte și are ca rezultat o altă naștere condiționată.
Corpul și mintea noastră experimentează o serie de impresii senzoriale și subconștiente în continuă schimbare, care sunt înlocuite una după alta. Dar nu găsim nimic permanent în corpul nostru, sentimente sau gânduri. În momentul morții, acest curent este întrerupt de experiența senzorială a corpului. Cele mai puternice tendințe ale minții se maturizează și ne leagă de viitorul nostru corp, fie el fizic sau mental.
Cum să devii budist?
A fi budist este în mare măsură o chestiune de viziune personală asupra lumii și valorile pe care le urmăm. Confirmăm oficial această decizie, așa-numita refugiindu-se în așa-numitele Trei bijuterii cu care ne exprimăm deschiderea către natura atemporală a propriei noastre minți. Cele trei bijuterii sunt:
- Buddha - ca scop, o stare sufletească perfectă,
- dharma - învățături care reprezintă modalitatea de dezvoltare a acestei stări și
- sangha - o comunitate de practicanți, prieteni care ne însoțesc în călătoria noastră.
- mai mult și Karola Schneider, Refuge în secțiunea Învățare