Jurnalul E

O săptămână în economia europeană: planurile climatice ale Germaniei sunt deosebit de prudente

Autorul este editorul portalului euractiv.sk

• Guvernul german a dezvăluit un plan pentru transformarea ecologică. Criticii îl învinovățesc pentru că se uită la economie mai mult decât la mediu.
• Problemele așteaptă acordul comercial cu Mercosur, parlamentul austriac a amenințat că îl va bloca.
• Procesul de la Bonn începe audierea într-unul dintre cele mai mari scandaluri economice din Europa.

1. Germania: revoluția verde nu are loc

Vineri, guvernul german a prezentat un plan național privind clima. Dacă cineva se aștepta la o revoluție verde, era dezamăgit. Conservatorii coaliției și social-democrații au venit cu o strategie în care „limitele a ceea ce este posibil” sunt definite de cerința de a menține un surplus fiscal, de creștere economică și de a minimiza impactul social al acțiunii climatice.

Cea mai discutată parte sunt certificatele de emisii, care ar trebui să afecteze în special sectoarele construcțiilor și transporturilor. Din 2021, prețul pe tonă de emisii de CO2 va fi de 10 euro și va crește treptat la 60 de euro. Cu toate acestea, este încă semnificativ mai mic decât de ex. în Elveția (90 EUR pe tonă).

Este posibil ca măsura să crească prețurile la combustibil, dar nu poate reduce traficul. În același timp, guvernul propune o compensare fiscală pentru mașinile și navetiștii companiei. Frankfurter Allgemeine Zeitung a subliniat natura paradoxală a compensației propuse - cea mai mare parte a acestora fiind obținută de persoanele de pe distanțe mari care utilizează SUV-uri mari.

Planul guvernului, tradus în măsuri concrete, va trebui adoptat de parlamentul german. Verzii amenință să blocheze dacă măsurile nu sunt înăsprite - de exemplu prin eliminarea compensației sau creșterea prețului certificatelor de emisii.

Forma finală a planurilor climatice ale Germaniei va afecta și alte țări europene - în special cele cu o structură economică și industrială similară.

2. Acordul comercial cu Mercosur este în joc

Comisia Europeană consideră că semnarea unui acord comercial cu Asociația țărilor din America Latină (Mercosur) este un mare succes. Într-o perioadă în care comerțul internațional este amenințat de bariere în creștere, liberalizarea comerțului dintre cele două mari blocuri economice este menită să stimuleze creșterea economică, crearea de locuri de muncă și poziția UE în economia globală.

Cu toate acestea, ratificarea sa poate fi dificilă. Săptămâna trecută, Comitetul pentru comerț al Parlamentului austriac a cerut guvernului să veteze ratificarea în cadrul Consiliului UE. Acest lucru se datorează îngrijorării că unele guverne din America Latină nu își vor onora angajamentele. Votul comitetului este obligatoriu.

Comitetul poate vota din nou problema și se poate răzgândi. Vor fi alegeri parlamentare în Austria în câteva zile și ratificarea acordului este așteptată cel mai devreme în a doua jumătate a anului 2020.

Cu toate acestea, vocile critice nu se limitează la Austria. Acordul comercial cu Mercosur a fost criticat și de guvernul irlandez, care se teme că importurile ieftine de mărfuri agricole își vor pune în pericol proprii fermieri.

Un alt motiv este mediul. În august, Franța a amenințat că va veta nerespectarea de către Brazilia a obligațiilor sale de mediu în temeiul Acordului de la Paris, cum ar fi protecția pădurilor.

Viitorul șef al Comisiei, von der Leyen, susține acordul, dar a subliniat că, dacă țările Mercosur nu își îndeplinesc obligațiile de mediu, sunt gata să dea înapoi.

3. Cel mai mare jaf al secolului

La Bonn, doi bancheri au acuzat în instanță ceea ce Le Monde a numit „jaful secolului”. Între 2006 și 2011, un grup de bancheri de investiții și avocați fiscali de la City Financial Center din Londra a ridicat cușertele mai multor guverne europene cu un total de 60 de miliarde de euro. Germania a fost cea mai afectată.

Nucleul schemei a fost așa-numitele operații cum-ex. Participanții lor au împrumutat acțiunile marilor companii unul de la altul într-un mod care a convins autoritățile fiscale că, în loc de un acționar, mai mulți.

Banca, care a fost utilizată pentru transferul de acțiuni, a emis investitorului o „confirmare” a plății impozitului pe dividende, deși nu a fost plătită niciuna. Investitorul ar putea solicita o reducere fiscală, privând astfel trezoreria statului.

Mecanismul este cunoscut încă din anii 1990, dar legile fiscale au continuat să permită acest lucru. O vastă schemă frauduloasă a fost dezvăluită în 2017 prin cooperarea presei de investigație.

Procesul în desfășurare la Bonn este important din două motive. Detaliile publicate ale fraudei și, în special, amploarea acesteia, consolidează solicitările pentru o reglementare mai strictă a sectorului financiar, în special așa-numitele tranzacții de înaltă frecvență.

În al doilea rând, întrucât centrul schemei era situat în orașul Londra, cazul poate afecta negocierile post-Brexit privind relațiile dintre Marea Britanie și UE. Oferă muniție celor care doresc să restricționeze accesul Londrei la piețele financiare europene.

Mai multe stiri

• Economistul bulgar Kristalina Georgieva va fi confirmat astăzi ca director executiv al Fondului Monetar Internațional. El o va înlocui pe Christine Lagarde, care va deveni președintele Băncii Centrale Europene.
• Șeful Volkswagen, Herbert Diess, și alți doi oficiali ai companiei au fost acuzați că au manipulat piețele în legătură cu scandalul Dieselgate.
• În timp ce multe țări europene au reușit deja să redistribuie majoritatea frecvențelor pentru construirea rețelelor 5G, Slovacia pregătește doar o licitație pentru operatori. Licitația ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului, rețelele trebuie să fie operaționale până cel târziu în 2025.
• Google a câștigat o dispută importantă cu Autoritatea franceză pentru confidențialitate. Curtea de Justiție a UE a decis că „dreptul de a fi uitat” conform legislației GDPR nu trebuie exercitat de Google la nivel global. Este suficient să blocați accesul utilizatorilor din UE.
• În litigiile fiscale, Comisia Europeană vs. corporații globale este încă 1: 1. Curtea UE a decis în favoarea Bruxelles-ului într-o dispută cu Fiat și Luxemburg (avantajul fiscal era un ajutor de stat ilegal), dar a pierdut într-o dispută cu Starbucks și Olanda. În cel de-al doilea caz, instanța a constatat că Comisia nu a demonstrat că decizia fiscală olandeză din 2008 conferea companiei un avantaj economic.
• Rusia s-a alăturat oficial Acordului climatic de la Paris.
• Producătorii auto europeni avertizează asupra consecințelor catastrofale ale Brexitului dur, 23 de asociații auto spun că ar putea costa miliarde de euro. Producătorii auto europeni produc mai mult de 19 milioane de automobile în fiecare an și angajează 13,8 milioane de oameni în Uniune, ceea ce reprezintă 6,1% din forța de muncă.
• Rusia și Ucraina nu au convenit pentru a treia oară cu privire la condițiile de transport al gazelor rusești în Europa. Actualul acord expiră la 31 decembrie. Se presupune că UE nu trebuie să-și facă griji cu privire la o întrerupere a gazelor de iarnă - poate asigura aprovizionarea din rezervoarele de stocare proprii și ucrainene.
• Comisia Europeană a aprobat planurile Slovaciei de a ajuta companiile cu consum ridicat de energie electrică. 120 de milioane EUR sunt alocați pentru anii 2019 - 2021, de la care companiile pot primi compensații de până la 85% din contribuția lor la finanțarea sprijinului pentru energie regenerabilă.

Statistici

Sistemul european de comercializare a emisiilor (ETS) ar putea avea în curând o problemă cu o scădere semnificativă a prețurilor cotelor de emisie, avertizează Carbon Market Watch. Motivul este închiderea planificată a centralelor electrice pe cărbune.

Arderea mai mică a cărbunelui va aduce 2,22 miliarde de cote inutile pe piață până în 2030. O tonă de CO2 în ETS a stagnat de mult la 10 euro. După reformele convenite anul trecut, a crescut la 26-27 de euro pe tonă. Cu toate acestea, excesul de alocații îl va determina din nou să scadă.

Acest lucru poate avea două consecințe grave. Sistemul de comercializare a emisiilor este unul dintre elementele cheie ale eforturilor europene de decarbonizare. Cu toate acestea, redirecționarea investițiilor în tehnologii curate nu are succes decât la un preț peste 30 EUR pe tonă.

În plus, licitațiile de certificate de emisii vor fi o sursă importantă de finanțare a planurilor climatice ale guvernelor europene - inclusiv Slovacia. Prețurile mici vor însemna bani puțini pentru tranziția verde.

Sursă - Carbonmarketwatch.org

• O săptămână în economia europeană, al doilea val al pandemiei se dezlănțuie, problemele economice se întorc; Jurnalul E
• O săptămână în economia europeană Criza încoronării a zguduit lista de priorități a UE; Jurnalul E
• O săptămână în economia europeană, UE se retrage în negocierile privind un acord comercial cu Regatul Unit;
• O săptămână în economia europeană Noile reguli pentru piața digitală aduc mai mult jucătorilor mari
• Săptămâna științei și tehnologiei la FZ KU