ossti, osti women. r. sprânceană dur aspră pe unele plante;
bot. păros al. creștere asemănătoare părului pe coaja de conifere: oase înțepătoare;
pren. în sufletele din Oestus (Stea) suferință, durere
a fi vrăjit, -uje, -ují, diluat. și să fii supărat, -a, -nu pot. expr. (cu cine, cu ce) a se ocupa, a face neplăceri, supărări cu cineva, cu ceva: o. cu oameni (străini);
nu ai timp să stai cu tine (Ráz.-Mart.)
opt femei. r. nar. osť, prichliač: (Ker) este presărat cu guri mai ascuțite decât gurile de ciulin. (Kuk.)
altă sosire m. învechit. care a stat undeva al. după cineva: acasă o-á line (Cal.);
văduvă, lăsată după supraviețuitorul lui J8nov Skúpojy (Tim.)
în vârstă (învechit și în vârstă, în vârstă și în vârstă) acc. m. în vârstă, în vârstă, în vârstă: femeie în vârstă (Podj.);
om deja îmbătrânit, gri (Al.);
bătrân (Cal.);
varză în vârstă (Al.);
fata imbatranita prematur (Vaj.)
1. îmbătrânește, atinge vârsta înaintată, trăiește până la bătrânețe, îmbătrânește, îmbătrânește: o fată este mai milostivă față de părinții ei când îmbătrânesc decât un fiu. (Tim.) În ele (în prejudecăți) ne-am născut, în ele au îmbătrânit. (Cook.) Copiii așteptau mereu. Au îmbătrânit și ei. (Taj.)
2. îmbătrânesc, mai ales în aparență (de obicei brusc): prematur o.;
Mi s-a părut că are zece ani. (Jégé) Fața lui (bebeluș) este veche. (Numara);
neodk. a-i pasa, -a, -at
1. îmbătrânește, atinge bătrânețea, trăiește până la bătrânețe, îmbătrânește, îmbătrânește: îmbătrânim, avem nevoie de un colț cald pe genunchii noștri. (Tat.)
2. îmbătrânesc, mai ales în aparență (de obicei brusc): în vârstă de cinci ani (Podj.);
La exterior, Ľuboreč nu a îmbătrânit, vor întineri minciuna. (Šolt.);
pren. Mama a vrut să demonstreze vechea înțelepciune (Greg.) Învechită, experimentată
1. (plural nr. -Rky) ceva nedezvoltat și prematur depășit, ceva vechi (copaci, animale etc.);
Doar astfel de amidonuri - crăpături încă stau acolo. (Secară.)
2. (plural nr. -Rkovia, -rky) expr. un copil care are aspectul unui adult;
un om mic, în vârstă prematură: Băiatul era micuț, dar înțelept, nici măcar un bătrân necrescat. (Taj.) Era un tip scund, atât de bătrân. (Tat.)
ošť astnít i ošťěstť, -í, -ia, rozk. ošťastni i ošťasti dok. învechit. (cine, ce) a face fericit, a face fericit: Cunoașterea face o persoană fericită? (Vaj.);
o inimă care va putea fi fericită (Kuk.);
Întreaga lume nu te poate speria! (Skult.)
stai, stai, stai stai, rozk. stai doc.
1. a sta, a sta într-un loc, a nu se îndepărta de un loc, a sta undeva, a se trezi: o. acasă, într-o cameră, afară, pe stradă;
despre. culcat în pat;
despre. petrece noaptea undeva;
stai nemișcat, stai cu noi, nu pleca, abține-te;
Kanátka a rămas curată după ce a băut. (O echipă.);
pren. Tatăl lui Alex a rămas în răscoală (Sev.).
● sunați. despre. în uscat nu suferiți daune, daune;
despre. lateral, lateral să nu participi la ceva, să nu participi la ceva;
despre. (cineva) pe gât să fie împovărat;
2. persistă, îndură, rămân într-o anumită stare: o. fără explicații, o. fără influență, fără consecințe, o. in secret;
despre. credincios;
despre. surd, pren. a nu reacționa deliberat la ceva, a fi indiferent, neatent;
despre. (până la moarte) o fată bătrână, o fecioară să nu se căsătorească;
despre. să nu se căsătorească cu bătrâni burlaci;
despre. despre hlade;
ceva mi-a rămas în memorie îmi amintesc;
au rămas prieteni până la moarte (Ráz.-Mart.);
Hviezdoslav a rămas un mare poet. (Pub.);
despre. culcat inconștient;
despre. a sta liniștit, a sta liniștit în același loc: Asurbanipal a căzut și Babilonul, orașul zeilor, a rămas în picioare. (Smochin.)
● glumă. despre. a nu merge la oțet;
o glumă. despre. a însămânța un burlac bătrân, nu a se căsători;
piatră peste piatră nu va fi distrusă;
totul va rămâne neschimbat după cel vechi, va rămâne așa cum a fost;
despre. astfel o expresie cu un sens larg pentru ceva neîmplinit, nerezolvat, neîmplinit etc;
despre. în cazul său să nu-și schimbe decizia, să insiste asupra poziției sale;
neos. nu va rămâne în vorbire, cuvintele vor fi urmate de cuvinte;
despre. nu termina ceva la jumătatea drumului;
despre. să nu aibă loc pe hârtie;
apel telefonic. arc. stai sănătos, la revedere stai salutări când pleci;
3. a deveni unii, ceva, a ajunge într-o anumită stare (exprimă o schimbare bruscă de stare): o. singur;
despre. uimit, trist, uimit, o. în pomykov, o. orfan, văduv, pr. cerşetor;
despre. fără forță, o. neajutorat;
despre. fără groseni, fără bani;
am ramas tacuti;
neos. (brusc) a rămas tăcerea;
despre. fără un cuvânt care să tacă;
Deodată mi-a părut rău pentru el. (Bedn.);
apel telefonic. despre. stai să te oprești;
Aleargă la ușă și rămâne tăcut. (Taj.)
● o. (cum) să acționeze nesăbuit fără nesăbuință;
despre. cum se măsoară stâlpul (de sare) (de exemplu, de la glazură, de frică);
despre. ca iarba înverzită la față;
despre. ca opărit, o. a fi copleșit, speriat;
despre. a fi rușinat de rușine;
despre. a bate joc de batjocură;
despre. fără pâine să piardă câștigurile;
apel telefonic.: despre. simplu fără bani;
despre. ca un deget, ca o roată într-un gard singur, singur;
4. a ridica din ceva, a păstra, a rămâne: nu mai rămâne nimic;
A rămas doar romul! (Vaj.);
tortul rămas de la prânz (Zúb.);
Așa că te voi lovi de perete, astfel încât numai clătita să rămână în afara ta. (Al.)
● nu a dispărut nicio urmă (fără respirație, fără auz) din fiecare urmă;
nu mai este nimic (altceva) decât (numai, decât). nu exista altă cale de ieșire;
5. rămâne în urmă, rămâi în urmă: nu trebuie să rămân în urmă. (Bedn.) Băieții care l-au urmat au alergat mult în spatele lui. (Zúb.)
● o. pe coadă (a) să fie chiar la capăt;
b) rămân în urmă (de exemplu, în competiție, în dezvoltare);
ned. a rămâne, -și, -hei
ošť let, -í, -ia, rozk. ošti dok. inferior. apel telefonic. (ce, cine) să elibereze urină pe ceva, pe cineva
|| desprindeți urina pe voi înșivă
rămășițele, -omul. r. pomn. rămășițe corporale după moarte: acolo duc rămășițele la cimitir. (Jes.);
(movilă), care acoperă rămășițele sacre (Vaj.);
cirk. despre. de sfinte moaște
restul. în cele din urmă, în cele din urmă, la urma urmei: La urma urmei, lasă-l să spună ce vrea. (Kuk.) La urma urmei, cine este de vină când s-a născut? (Taj.) La urma urmei, natura celor doi conducători era destul de diferită. (Zúb.)
1. (numai la plural) toate (toate) cu excepția cuiva, ceva (unul sau mai mulți), alții: El ar face ceea ce fac toți ceilalți din sat. (Ondr.) Nu-i deranja pe ceilalți! (Hor.) Toate celelalte drepturi rezervate. (Stod.)
Al doilea ultim în ordine, la final: Ultima dată când a dansat. (Jes.) A trecut și celălalt vagon. (Kuk.) Să nu crezi că ești primul și celălalt. (Kuk.)
● o-á ora (Scală) ultima oră, H. moarte;
înmormântarea drumului o-á (Jégé), ultimul c.;
a spune cuvântul a spune ultimul s., a decide asupra a ceva;
apel telefonic. scutură pe cineva. groseni, o-e bani pentru a atrage toți banii de la el;
la acea vreme, la acele vremuri (la acele vremuri) cel mai recent, pentru ultima dată;
a fi deja în o (Tim.) la sfârșitul vieții;
3. dil. crescând, rămânând, ultimul: forțe de întindere (Hor.);
În acest purgatoriu, ea trebuie să-și petreacă cealaltă viață, separată de lume. (Jégé)
Al 4-lea adesea în secolul al III-lea cel mai slab clasat, ultimul în scara evaluării: Servicii precum chiar și cel mai abundent subiect nu este obligat să facă stăpânirea sa. (Jégé) Și ea l-a împins pe el și pe robot, pentru că el a primit „celălalt”, ca la început fiecare ajutor (Taj.)
1. (de obicei cu 2. p.) Partea crescătoare, restul: Ea a vărsat restul supei. (Jes.);
scoateți resturile mesei de pe masă (Tim.);
Au împărțit restul între ei. (Pr. King) Trecură pe restul drumului în tăcere. (Hor.)
2. (de obicei în legătură cu predl.) Sfârșit, ultima parte: rămâneți la o-u, rămâneți undeva în o-u;
așteptați același o.;
În spatele lui Maťo și Jerguš în rest. (Ondr.) Fujak rupe acoperișul în rest (Fig.) Complet, complet. El cunoaște începutul, lasă-l să cunoască restul. (Kuk.)
3. dil. în funcția unei particule, la urma urmei, la urma urmei: Restul, contesa, va înțelege când îi vei spune. (Jégé)
a opri, -í, -ia dok. (rus.) kniž. învechit. (cine, ce) să plece, să plece, să plece: Lasă-mă în pace. (Vaj.) Vor lăsa ceva frumos în urmă. (Šolt.) „Cu ce mă vei lăsa?” Strigă Zuza cu pasiune. (O echipă.)
a aștepta, -á, -ají dok. dilua. (cine, ce) cuiva, a latra la ceva, a ataca latrând: a fi latrat de un câine (Hruš.);
pren. expr. El, un fost lord pe care nici măcar un câine nu lătră (Urb.) Nimeni nu a observat
bot. creștere de spini lemnoși pe plantă;
pren. cărți. angoasă mentală, durere, durere, suferință, suferință: o. durere, durere, amărăciune, furie, dezamăgire etc.;
a simțit spinul din inimă (Tim.) a simțit amărăciune, îl durea;
(Poștaș) A băgat o șindrilă chiar în inima lui Cvolo (Karv.) Și i-a provocat amărăciune. Moarte, ai spinul tău crud! (Horov) ești crud
Prima stare. placarea zidăriei la deschiderile ușilor al. ferestre;
Secolul al II-lea. partea verticală a cadrului din lemn al garanției ușii, părțile laterale ale garanției dintre prag și prag
accesoriu căptușit m. având, conținând oase, nări: o-e coji;
gunoi de grajd (stea)
osteoblast, -u, mn. Nu. obicei. la osteoblaste, -ov om. r. fiziol. celule care formează țesut osos, os;