Copil sau adult?
În data de 12 martie 2013, de la 9:00 la 15:30, a avut loc o conferință „Copil sau adult?” La Facultatea de Drept a Universității din Trnava din Trnava, pe tema determinării vârstei minorilor neînsoțiți (străini), organizat de Liga pentru Drepturile Omului, pe. din. în cadrul proiectului „Copil sau adult? Proiectul este implementat cu sprijinul financiar al Oficiului Guvernului Republicii Slovace în cadrul programului de subvenții al vicepremierului pentru drepturile omului și sprijinirea minorităților naționale și protecția drepturilor și libertăților omului, precum și rezultatul proiectului, cu excepția conferința profesională, va exista o analiză a statutului și practicii juridice actuale și recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de determinare a vârstei străinilor.
Principalele idei și concluziile experților care s-au întâlnit la conferința de la PF TU din Trnava au fost în special: toate deciziile și procedurile cu copiii trebuie să fie în interesul lor; metodele medicale utilizate în prezent pentru determinarea vârstei sunt inexacte (abaterea de la vârsta reală a unei persoane poate fi de până la doi ani) și inadecvată și nu este posibil să se determine vârsta reală a unei persoane pe baza acestora; Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului recomandă o abordare multidisciplinară a determinării vârstei; stabilirea vârstei nu este de competența autorităților administrative (poliție și biroul de migrație), ci ar trebui să fie decisă de o instanță; în cadrul recodificării dreptului procesual civil, ar fi indicat să se includă în mod explicit în Codul de procedură civilă printre procedurile (necontencioase) privind statutul personal și procedura de determinare a vârstei/datei nașterii.
Conferința a fost deschisă ca prim vorbitor de dl Peter Guráň, reprezentant al Republicii Slovace în cadrul Comitetului pentru Drepturile Copilului, care a vorbit în principal cu privire la principiul interesului superior al copilului, subliniind că nu numai decizia finală, ci și procedurile trebuie să fie în interesul superior al copilului (de exemplu, în determinarea vârstei), pot răni emoțional și mental copilul. În februarie 2013, Comisia pentru drepturile copilului a adoptat Comentariul general nr. 14 privind interesul superior al copilului. Domnul Guráň a subliniat în plus că adulții nu au o putere nelimitată asupra copiilor; copilul ar trebui să fie partenerul lor în procesul de luare a deciziilor, fiecare copil având dreptul de a fi audiat în temeiul Convenției cu privire la drepturile copilului, iar punctele sale de vedere trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător în ceea ce privește intelectualitatea și maturitate voluntară. El a subliniat, de asemenea, că situația copiilor migranți este facilitată în legislația națională a statelor membre ale UE. Copiii sunt înțelese ca „obiecte”, nu ca purtători de drepturi. Drepturile copiilor sunt, de asemenea, amenințate de criminalizarea migrației ilegale. Domnul Gurán a interpretat poziția neechivocă a Comitetului pentru drepturile copilului căun copil nu este niciodată un migrant ilegal, el este pur și simplu un copil„. El a subliniat, de asemenea, că este de datoria Republicii Slovace să trateze fiecare copil care se găsește pe teritoriul său ca pe un copil slovac, fără nicio discriminare.
La conferință au vorbit și doi medici - radiologul și pediatrul Radovan Vaňatka și antropologul criminalist Radoslav Beňuš. Ambii medici au prezentat metode medicale participanților la conferință
determinarea vârstei osoase, a vârstei dentare și a maturității sexuale la copii. Aceștia și-au exprimat în egală măsură părerea că nici una dintre metodele medicale existente în prezent nu poate determina cu exactitate cronologia, adică vârsta reală a unei persoane, în timp ce abaterile pot fi de câțiva ani. În prezent, singura metodă utilizată în Slovacia ca examen medical pentru a determina vârsta este radiografia mâinii stângi și a încheieturii mâinii, în timp ce vârsta osoasă este estimată de un medic-radiolog. Rezultatul unei astfel de examinări medicale de către autoritatea poliției și autoritatea pentru migrație este suficient pentru ca aceștia să continue să trateze străinul ca adult. Dr. Vanatka și-a exprimat opinia că „nu este posibil să se determine cu exactitate și cu certitudine vârsta reală a unui copil prin determinarea vârstei sale osoase„. Dr. Beňuš a abordat acest lucru
a adăugat că a exprimat opinia că, dacă o combinație a mai multor metode ar fi folosită pentru a determina vârsta biologică (raze X de mână + raze X claviculă + raze X dentare), probabilitatea ca vârsta biologică umană astfel determinată să fie aceeași cu vârsta reală crește, dar continuă să rămânem la nivelul probabilității, în timp ce ambii medici au fost de acord că mai ales la copiii mai mari (16-17 ani) determinarea vârstei este inexactă și problematică. Atunci când se combină mai multe examinări cu raze X, apare și o întrebare etică, i. dacă este etic și în interesul superior al copilului să-l expunem la o cantitate crescută de raze X în scopuri nemedicale. O alternativă prezentată de Dr. Vanatka ar putea fi o examinare USG.
Dna Nataša Hrnčárová de la Departamentul de Drept Administrativ, Facultatea de Drept, Universitatea Tehnică din Trnava și-a prezentat, de asemenea, avizul juridic cu privire la procedurile procedurale. Ea a identificat două probleme fundamentale ale sistemului actual din punctul de vedere al dreptului procesual administrativ: tratarea cu organul administrativ cu îndoielile pe care le are cu privire la vârsta unui străin și lipsa de putere a organului administrativ pentru a determina vârsta unei persoane . Ea a subliniat că, pentru ca orice inițiativă de vârstă să fie inițiată, autoritatea administrativă trebuie să aibă o îndoială serioasă bine întemeiată. Misiunea principală a contribuției ei a fost aceea Conform Codului de procedură administrativă, autoritățile administrative nu au puterea de a decide singure statutul personal al unei persoane și, prin urmare, ar trebui să suspende procedura până când autoritatea competentă - instanța -
nu decide asupra unei întrebări preliminare, care este tocmai problema vârstei unei persoane. A condamnat astfel practica actuală a autorităților administrative (poliție și biroul de migrație), care determină ei înșiși vârsta unei persoane, și astfel depășesc puterile lor legale.
Domnul Tomáš Kňezek de la Organizația pentru Ajutor pentru Refugiați a prezentat o practică în Republica Cehă, unde stabilirea vârstei străinilor este decisă de instanțele primare în cadrul procedurilor de custodie, în timp ce autoritățile administrative prezintă doar rezultatul unui examen medical ca probe în procedurile judiciare.
Ca parte a discuției, a fost făcută o propunere conform căreia, ca parte a recodificării dreptului procesual civil, procedura de determinare a vârstei/datei nașterii ar trebui inclusă în mod explicit în Codul de procedură civilă ca proceduri necontencioase privind statutul personal, întrucât astfel de proceduri nu sunt recunoscute de OSP. Astfel, în situația actuală, instanța ar putea, teoretic, să decidă vârsta unei persoane numai în cadrul procedurilor judiciare cu privire la minori sau pe baza unei acțiuni sui generis. "Evident, există un vid legislativ aici pentru a aborda această situație", A spus Katarína Gešková de la Departamentul de Drept Civil, Facultatea de Drept, Universitatea Comenius din Bratislava, în opinia sa.