Problemele cardiace sunt uneori descrise ca probleme de „instalații sanitare” - o acoperire care se acumulează în pereții vaselor de sânge, le înfundă și le înfundă. Dar vasele nu sunt ca niște țevi, sunt făcute din țesut reactiv viu și sunt sensibile la deteriorări și răniri.
De exemplu, sunt foarte sensibili la substanțele pro-inflamatorii, cum ar fi AGE și ALE, substanțe toxice care rezultă din prelucrarea diferitelor alimente la temperaturi ridicate, pe care le-am menționat deja.
Acești compuși se pot forma și în organism; Ca urmare a nivelului ridicat de zahăr din sânge, diabeticii își produc propria Vârstă, iar fumătorii se dezvoltă DAR din cauza stresului oxidativ ridicat cauzat de fumatul în organism.
Indiferent dacă aceste substanțe toxice sunt consumate sau formate în organism, acestea atacă mucoasa vaselor de sânge, provocând inflamații și deteriorări. Celulele imune vizează apoi locul afectat și migrează către peretele navei, unde încearcă să facă față pagubelor.
Celulele imune mor de obicei și, atunci când există un nivel ridicat de AGE și ALE în dietă și în sânge, un număr tot mai mare de celule imune creează un depozit de resturi celulare. Acest lucru provoacă inflamații suplimentare, infiltrarea suplimentară a celulelor imune și moartea altor celule. Resturile celulare se acumulează treptat sub formă de aterom, un nămol toxic bogat în compuși de colesterol oxidat care nu provine din colesterolul circulant, dar mai ales din celulele imune moarte.
Dacă dieta dvs. conține prea multe substanțe pro-inflamatorii și lipsește suficiente substanțe antiinflamatoare/antioxidante, rata la care se formează ateromul este depășită de capacitatea organismului de a o elimina.
Drept urmare, ateromul crește în timp, formând depozite pe pereții arterelor, care în cele din urmă restricționează fluxul sanguin. Dacă acest lucru se întâmplă în artera care alimentează inima, aceasta poate provoca angina pectorală, dacă în artera care alimentează creierul, poate provoca confuzie sau amețeli. Dacă sedimentul se fisurează, ceea ce se întâmplă adesea în cele din urmă, poate apărea un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Situația este agravată de microcirculația slabită în paturile capilare din mușchiul inimii, care este un proces critic care dăunează și inflamației cronice.
Problema este agravată și de faptul că aceeași inflamație, care dăunează microcirculației și provoacă formarea ateromului în pereții arteriali, constrânge și arterele, astfel încât există o creștere treptată a tensiunii arteriale. Acest lucru forțează inima să lucreze mai mult, făcând arterele mai puțin flexibile și creând o combinație de efecte care măresc tensiunea, undele de șoc și deteriorarea sistemului arterial.
Statinele nu sunt foarte eficiente deoarece atacă ținta greșită, și anume nivelul colesterolului din sânge. Colesterolul din sânge este un indicator foarte inexact, deoarece jumătate din toate atacurile de cord apar la persoanele cu nivel normal de colesterol.
Există o suspiciune din ce în ce mai mare că efectele de protecție relativ mici ale statinelor (și nu vom vorbi despre efectele lor secundare aici) se datorează faptului că unele dintre ele au doar un efect antiinflamator slab, precum și efecte de scădere a colesterolului.
Rolul nerecunoscut al inflamației cronice în bolile de inimă poate explica de ce 50% din atacurile de cord apar la pacienții cu nivel normal de colesterol. Nivelurile crescute de proteine C reactive inflamatorii (CRP), aminoacidul homocisteină și hemoglobina glicată (HbA1c) și creșterea rigidității arterelor au fost identificate ca indicatori mai importanți ai infarctului.
FAPTE IMPORTANTE:
- Boala cardiovasculară (BCV) este prima cauză de deces la nivel mondial: mai mulți oameni mor de BCV în fiecare an decât din orice alt motiv.
- Se estimează că 17,5 milioane de persoane au murit de BCV în 2012, reprezentând 31% din totalul deceselor din întreaga lume. Se estimează că 7,4 milioane dintre aceste decese au fost cauzate de boli de inimă ischemice și 6,7 milioane au fost cauzate de accident vascular cerebral.
- Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc precum consumul de tutun, dieta nesănătoasă și obezitatea, lipsa activității fizice și consumul excesiv de alcool.
- Exercițiu care stimulează creșterea microcirculației mușchiului cardiac și are un efect antiinflamator, reduce riscul de infarct și reduce rata mortalității după infarct. Sursa: OMS, septembrie 2016
Recomandare: stil de viață antiinflamator și dietă.