UNIVERSITATEA COMENIUS DIN BRATISLAVA JESSENI FACULTATEA DE MEDICINĂ DIN MARTIN Departamentul de Medicină a Muncii și Toxicologie Toxicologie a unui capitol selectat Oto Osina, Jurina Sadloňová Scripturi universitare Martin, 2016

comenius

Toxicologia capitolelor selectate Scripturi universitare Autori: doc. MUDr. Dr. Oto Osina. doc. MUDr. Jurina Sadlonova, CSc. Departamentul de Medicină a Muncii și Toxicologie Facultatea de Medicină Jessenius din Universitatea Martin Comenius din Bratislava I. Departamentul de Medicină Internă Facultatea de Medicină Jessenius din Universitatea Martin Comenius din Bratislava Recenzori: Prof. dr. MUDr. Peter Galajda, CSc. Prof. MUDr. Mirko Zibolen, CSc. Ing. Veronika Ferenčíková Textul nu a fost corectat, autorii sunt responsabili pentru pagina de limbă. Autorii au încercat, pe cât posibil, ca informațiile despre medicamente să corespundă stării de cunoaștere în momentul procesării scripturilor. La administrarea medicamentelor, autorii recomandă să urmeze datele privind contraindicațiile și dozele, care sunt date în prospectul medicamentului respectiv. Acest lucru se aplică în special produselor nou introduse sau produselor utilizate mai rar. Ediție: prima Număr de pagini: 95 ISBN 978-80-8187-027-9 EAN 9788081870279 2

Susținem activități de cercetare în Slovacia/Proiectul este cofinanțat de UE Această lucrare a fost susținută de proiectul „Metale cancerigene și toxice în mediul de viață și de lucru, ITMS: 26220220111, cofinanțat de UE și de Dezvoltarea Regională Europeană Fondul. Această lucrare a fost susținută de proiectul „METALE CARCINOGENICE ȘI TOXICE ÎN MEDIUL DE MUNCĂ”, cod: 26220220111, cofinanțat din surse UE și Fondul european de dezvoltare regională 3.

Cuprins 1 Toxicologie generală 8 1.1 Terminologie toxicologică 9 1.2 Efecte generale ale substanțelor chimice 11 1.2.1 Efecte toxice ale substanțelor chimice 11 1.2.2 Efecte iritante ale substanțelor chimice 11 1.2.3 Efecte alergice ale substanțelor chimice 11 1.2.4 Efecte cancerigene ale substanțelor chimice 12 1.2.5 Efectele hepatotoxice ale substanțelor chimice 13 1.2.6 Efectele hematotoxice ale substanțelor chimice 14 1.2.7 Efectele nefrotoxice ale substanțelor chimice 15 1.2.8 Efectele neurotoxice ale substanțelor chimice 15 1.3 Diagnosticul, principiile generale ale primului ajutor și tratamentul intoxicațiilor 16 2 Toxicologia substanțelor industriale selectate 19 2.1 Substanțe anorganice 19 2.1.1 Arsenic 19 2.1.2 Crom și compușii săi 22 2.1.3 Cadmiu 24 2.1.4 Nichel 26 2.1.5 Plumb 28 2.1.6 Mercur și compușii săi 31 2.1.7 Monoxid de carbon 34 2.2 Substanțe organice 36 2.2 .1 Alcooli 36 2.2.2 Formaldehidă 41 2.2.3 Solvenți organici 43 3 Intoxicații medicamentoase 51 3.1 Analgezice 51 3.1.1 Analgezice non-opioide 51 3.1.2 Analgezice opioide 54 3.2 Hipnotice și sedative 54 3.2.1 Barbiturice 5 4 3.2.2 Benzodiazepine 56 3,3 Beta-blocante 58 4

3.4 Antidepresive triciclice 60 4 Intoxicații cu substanțe psihotrope narcotice 62 4.1 Medicamente halucinogene 64 4.2 Cannabinoizi 67 4.3 Stimulanți 69 4.3.1 Cocaină 70 4.3.2 Metamfetamină 72 4.3.3 MDMA metilendioximetilamfetamină 73 4.4 Opioide 75 4.5 Solvenți organici ciuperci 76 5 În (vasotoxic, coprin) 78 5.2 Sindromul Atropinei 79 5.3 Sindromul phaloid 81 5.4 Sindromul giromitrinic (hepatotoxic) 85 5.5 Sindromul gastroenteric (gastroenterodispeptic) 86 5.6 Sindromul muscarinic (parasimpatomimetic) 89 5.7 Sindromul nefrotoxic psihotrop (minereu) 93 6 Literatura și resursele Internet 94 5

Lista abrevierilor utilizate AAS CNS CT DMA DMPS DMSA ADN GC GIT IARC ICP-MS KVS LC LD MDMA MMA NPEL NTIC OOPP PNS TCA TSH Spectrofotometrie de absorbție atomică Sistem nervos central Tomografie computerizată Acid dimetilarsenic Dimercaptopropanesulfonat de sodiu Dimercaptosuccinestinuccinic privind cancerul cuplat inductiv cu plasmă - spectrometrie de masă Sistemul cardiovascular Concentrație letală Doză letală Acid metilendioximetilamfetaminic Acid monometilarzenoic Centrul maxim de informații toxicologice admis Echipament personal de protecție Sistem nervos periferic Antidepresive triciclice Ghid tehnic 7

Doza LD letală este cantitatea minimă de toxină care provoacă moartea. LD 50 (doza Letahl 50%) este cantitatea unei substanțe care ucide jumătate (50%) din populația unui grup de animale experimentale după administrare orală, transdermică sau intravenoasă. LC (concentrația letală) este concentrația unei substanțe chimice din aerul inhalat care provoacă moartea. LC 50 (concentrație letală 50%) este concentrația unei substanțe chimice din aerul inhalat care ucide 50% din populația de animale experimentale. Limita maximă de expunere permisă (NPEL) - este cea mai mare valoare admisibilă a concentrației unui factor chimic în aerul zonei de respirație a angajatului în raport cu timpul de referință specificat. Valoarea tehnică a ghidului (TSH) este stabilită pentru factorii cancerigeni și mutageni din grupele 1 și 2, pentru care nu poate fi stabilită o limită maximă de expunere. Reprezintă valoarea medie a concentrației unui factor cancerigen sau mutagen în aerul zonei respiratorii a angajatului în raport cu un timp de referință definit. 10

Tab. 4. Substanțe toxice selectate și antidoturile lor Substanță toxică Acetaminofen (Metabolit al paracetamolului) Acrilonitril Amanita faloide Arsenic (As 2 O 3), Atropină cu mercur, Scopolamină, Durman, Antimepresive Antihistaminice HCblocanți Cicloanetani N-Ciclonesetină, Agenți de metabolină toluidină, nitrobenzen) Opioide Antidot Acetilcisteină (ACC injectare amp.) Silibinin inj. (Legalon Sil amp.) Dimercaptopropan Na-sulfonat cps. (Dimaval - DMPS cps.) Physostigmini salicylas inj. (Anticholium amp.) Glucagonum inj. Flumazenilum inj. (Amp. Anexate) Digitalis-Antidot BM inj. în caz de indisponibilitate Kalium chloratum 4-10 g/zi în i.v lent. infuzie. Alcool etilic, Fomepizol 4 Dimetilaminofenol, inj. (4 amp DMAP) clorură de toloniu inj. (Amp. Albastru de toluidină) albastru de metilen inj. (Amp. Metilenblau) Clorhidrat de naloxonă inj. (Naloxone amp.) Atropine sulfas inj. (Atropine Biotics inj.) Organofosfați Obidoxime clorură inj. (Toxogonin amp.) Monoxid de carbon (CO) Oxigen (100% O 2) Paracetamol Acetilcisteină (ACC injectat amp.) Metale toxice și radioactive - Calci-disodic-Edetat inj. (Plumb edetat de calciu, crom, cobalt, vanadiu, de sodiu SERB inj.) (Chelintox) zinc, cadmiu Antidepresive triciclice NaHCO 3 (bicarbonat de sodiu) 18

miros de îmbrăcăminte sau mediu. Ca parte a diagnosticului diferențial la pacienții inconștienți, este necesar să se excludă cauza leziunilor, cetoacidozei diabetice, intoxicației cu etanol sau alcool izopropilic sau alte leziuni ale SNC. Tratament: În cazul intoxicației acute prin inhalare la un pacient inconștient, este necesar să se mențină funcțiile vitale, să se asigure căile respiratorii libere, să se decontamineze persoana afectată (să se îndepărteze hainele contaminate), să se îndepărteze din zona contaminată, este indicat oxigenul. Tratamentul suplimentar este simptomatic. Hemodializa este indicată pentru acidoză metabolică severă sau instabilitate hemodinamică. 50

FIG. o 1: Cactus Peyote (Lophophora williamsii) Fig. Fig. 2: Psilocybe. Fig. 3: Cannabaceae. Fig. 4: Cannabis sativa. Fig. 5: Atropa belladonna (hiosciamină, atropină, scopolamină) 6: nucșoară (Myristica fragrans) (miristicină și safrol = extaz) Oto Osina 2016 65

FIG. Fig. 7: Durman (Datura stramonium - scopolamină, hiosciamină, atropină) 8: Blen black (Hyoscyamus niger - hyoscyamine, atropine) Toxicocinetica: Medicamentele halucinogene pot pătrunde în organism în diferite moduri, dar în principal pe cale orală. Căile mai puțin frecvente sunt adulmecarea, inhalarea și administrarea parenterală. După absorbția în circulație, în funcție de substanța specifică, o parte din cantitatea absorbită este metabolizată în ficat de sistemul citocromului P450, o parte din aceasta ajunge la organele țintă - SNC - sub formă nemodificată. Excreția de metaboliți și medicamente sub formă nemodificată are loc în rinichi în urină, unde pot fi detectați. Simptome de abuz și intoxicație: după utilizarea repetată a substanțelor halucinogene, se dezvoltă toleranță, ceea ce duce la necesitatea creșterii dozei și, astfel, la creșterea riscului de intoxicație. În mod neașteptat, așa-numitul fenomen flash-back (debut brusc și spontan al intoxicației acute, dar fără administrarea prealabilă a medicamentului). Intoxicarea fenomenului flash-back poate dura câteva luni fără consumul de droguri. Dependenții de droguri care au supraviețuit acestui 66

FIG. Fig. 9: Cocaină cocaină (Erythroxylon coca) Fig. 10: Catta comestibilă (Catha edulis) (katha) 11: Cafea arabă (Coffea arabica) Oto Osina 2016 4.3.1 Cocaină (sinonime - zăpadă, cocs, cocs, C, cecco, crack.) Caracteristici: Sursa cocainei este planta Cocaină (Erythroxylon coca Lam. Fig. 9) . Provine din America de Sud, crește în zonele andine și amazoniene din Bolivia și Peru. Se cultivă și în Argentina, Brazilia, Columbia sau Indonezia. Este un arbust bogat ramificat, întotdeauna verde, înalt de 3 3 m. Frunzele conțin alcaloida cocaină. Cocaina, extrasă chimic din frunzele plantelor, este o pulbere cristalină albă, cu gust fierbinte, fără miros deosebit. Este foarte solubil în apă. Este adesea diluat cu zaharuri (lactoză, manitol), anestezice locale (lidocaină). 70

5.1 Sindromul antabuz (vasotoxic, coprin) Caracteristici: Apare după consumul de ciuperci care conțin coprin în combinație cu alcool, se dezvoltă intoleranță la alcool. Sindromul este cauzat de Coprinus atramentarius Fig. 12a, Coprinus insignis Fig. 12b, Tricholoma aurantium Fig. 12c, Boletus torosus Fig. 12d și altele. FIG. Fig. 12a: Coprinopsis atramentarius Sezon de creștere: aprilie noiembrie Fig. 12b: Gunoi de grajd (Coprinopsis insignis) Sezon de creștere: mai noiembrie Fig. 12c: Tricholoma portocalie (Tricholoma aurantium) Perioada de creștere: august noiembrie 12d: Boletus torosus Sezon de creștere: iulie noiembrie Toxicocinetică: Koprin este o N5-/1-hidroxiciclopropil/-L-glutamină netoxică din punct de vedere chimic, inhibând aldehida dehidrogenază în ficat. În combinație cu alcoolul, oprește descompunerea alcoolului în organism și provoacă sindromul antabuz

5.3 Sindromul phaloid (ciclopeptidă, hepatorenală, citotoxică) Caracteristici: Sindromul ciclopeptidic este cel mai grav tip de intoxicație fungică. Se formează după consumul de ciuperci care conțin hepatotoxice, alcaloizi ciclici amanitine și faloidină. Ciupercile care conțin acești alcaloizi sunt printre cele mai toxice din lume. În zona temperată din Europa și Asia, Toadstoolul verde este relativ răspândit (sinonim: Amanita phalloides Fig. 14a). Amanitina și faloidina se găsesc și în var. Amanita phalloides var. Alba Fig. 14b), Amanita virosa Fig. 14c, Amanita verna Fig. 14d, Lepiota helveola Fig. 14e, Lepiota pseudohelveola 14 și altele. FIG. Fig. 14a: Toadstool verde (Amanita phalloides) Perioada de creștere: iulie octombrie 14b: Toadstool green var. alb (Amanita phalloides var. alba) Sezon de creștere: iulie octombrie Fig. Fig. 14c: Amanita virosa Sezon de creștere: august septembrie 14d: Amanita albă (Amanita verna) Sezon de creștere: mai 81 august

FIG. Fig. 18: Stink bug (Agaricus xanthodermus) Perioada de creștere: iunie - noiembrie Fig. 19: Scleroderma citrinum Sezonul de creștere: iulie - noiembrie Fig. 20: Lactarius helvus Sezon de creștere: iulie - noiembrie Fig. 21: Calamar de vacă (Lactarius torminosus) Perioadă de creștere: iulie - octombrie Fig. 22: Vulpea portocalie (Hygrophoropsis aurantiaca) Perioada de creștere: septembrie - noiembrie 23: Omphalotus olearius Sezon de creștere: iunie - noiembrie 87

5.6 Sindromul muscarinic (parasimpatomimetic) Caracteristici: Se formează după consumul de ciuperci care conțin muscarina alcaloidă termostabilă (2-metil-3-hidroxi-trimetilamoniu tetrahidrofuran), formată din mai mulți izomeri. Proporția izomerilor și conținutul acestora variază în funcție de tipul de ciupercă. Sindromul muscarinic este cauzat de ciuperci ale filamentului (Inocybe) de ex. Filamentul lui Patouillard (Inocybe erubescens Fig. 26), cuișoare de ex. Clitocybe agrestis Fig. 27. Valorile scăzute ale muscarinei sunt conținute și în alte ciuperci, de ex. Boletus luridus Fig. 28, Lactarius rufus Fig. 29, Mycena rosea Fig. 30 și altele. Acest sindrom apare mai rar, dar este foarte grav, rareori fatal. FIG. Fig. 26: Febra Patouillard (Inocybe erubescens) Perioada de creștere: mai - septembrie Fig. 27: Clitocybe agrestis Sezon de creștere: august - noiembrie Fig. 28: Boletus luridus Sezon de creștere: mai - septembrie 29: Redfish (Lactarius rufus) Sezon de creștere: iunie - noiembrie 89