este

Autovătămarea poate lua mai multe forme. Poate fi tăierea, arderea, zgârierea, tragerea și sfâșierea părului, otrăvirea sau supradozajul.Acestea sunt manifestările bine cunoscute. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că începe să apară o altă tendință în auto-vătămare, și anume auto-vătămarea digitală.

Autoagresiune este o vătămare a propriului corp pentru a face față stărilor mentale neplăcute, cum ar fi furia, furia sau anxietatea. Este, de asemenea, o expresie a sentimentelor pe care copilul nu le poate exprima altfel. Unii copii văd auto-vătămarea ca pe o modalitate de a se exprima în societatea umană, iar unii se auto-vătămează pentru că nu simt nimic și cel puțin simt durere atunci când sunt auto-vătămate. Totuși, cel mai adesea o fac pentru a uita de durerea mentală prin durere fizică. Este un proces care le permite să oprească gândurile neplăcute și să se concentreze asupra celorlalți. Un copil poate începe să se autolesioneze atunci când suferă dureri mentale interne sau este incapabil să facă față unei situații traumatice. Unii copii se rănesc pentru a simți cel puțin ceva. Odată ce încep să o facă, aceasta poate deveni o dorință de a o face din nou și din nou. Prin urmare, este necesar să-l ajutați pe copil cât mai curând posibil. Din cauza durerii fizice pe termen scurt, copilul are șansa să uite ceea ce îl deranjează, cel puțin pentru o vreme. El folosește auto-vătămarea ca modalitate de a face față unei situații dificile. Cu toate acestea, există un al doilea grup de copii care utilizează auto-vătămarea pentru că vor să atragă atenția asupra lor, să-i imite pe ceilalți sau să se diferențieze de ceilalți.

Care sunt manifestările auto-vătămării?

Părintele poate observa atât manifestări fizice de auto-vătămare, dar și emoționale.

Manifestările fizice includ:

  • unghiile mușcătoare sau pielea din jurul unghiilor,
  • tăieturi,
  • vânătăi,
  • arsuri,
  • pete goale din tragerea părului.

Manifestări emoționale de auto-vătămare:

Simptomele emoționale sunt mai greu de recunoscut și nu înseamnă neapărat că un tânăr se autolesionează. Dar când vedeți unele dintre manifestările emoționale și în același timp observați simptomele fizice, atunci pot exista motive de îngrijorare. Simptomele emoționale includ:

  • depresie, plâns și motivație scăzută pentru a face ceva,
  • închizându-vă pe voi înșivă și izolându-vă de ceilalți, de exemplu un copil vrea să rămână singur mult timp în camera lui,
  • obiceiuri alimentare neobișnuite, scădere bruscă în greutate sau creștere în greutate,
  • stima de sine scăzută și vina,
  • consumul de alcool sau droguri.

Cum se manifestă auto-vătămarea digitală?

Cyberbullying-ul este deja un fenomen bine cunoscut. Cu toate acestea, psihologii și alți experți subliniază că un alt fenomen începe să se răspândească și că este auto-bullying. Se manifestă prin faptul că copiii încep să trimită linkuri amenințătoare și dureroase către ei înșiși în mod anonim pe internet. Experții se tem că o astfel de auto-vătămare digitală ar putea deveni și mai răspândită în viitor, deci este o idee bună să îi alertați la timp.

Ceea ce îi duce pe copii la auto-vătămare digitală?

Majoritatea copiilor și adolescenților au prezentat următoarele motive:

  • încercând să atragă atenția,
  • stări depresive și suicidare,
  • dorința de a apărea ca victimă,
  • justificând faptul că aceștia îi agresează pe alții,
  • încercând să fii distractiv sau să te împuști,
  • plictisit.


Mulți experți consideră că auto-vătămarea provine în primul rând din lipsa de putere și control. Un copil care suferă este de obicei convins că nu există nimeni în viața lui în care să poată avea încredere și să se încredințeze problemele sale. În ochii lui, Internetul devine astfel un spațiu adecvat în care poate scrie despre durerile sale. În acest spațiu, el își poate exercita puterea și gestiona conținutul declarațiilor, sperând în același timp că cineva îi va prinde apelul de ajutor.

Cum să ajute copiii și adolescenții?

Părinții pot ajuta învățând copiii să recunoască semnele depresiei, controlând și supraveghând comportamentul copiilor lor în lumea online și încercând să creeze un mediu familial plin de respect reciproc și comunicare deschisă. Părinții, precum și profesorii, ar trebui să discute despre auto-vătămarea digitală cu copiii pentru a-i ajuta să înțeleagă și să înțeleagă ce înseamnă. Și, dacă este necesar, ar trebui să poată da o mână de ajutor. Adulții ar trebui să poată oferi întotdeauna soluții alternative la problemele lor emoționale. De asemenea, pentru a percepe mai mult lumea emoțiilor copiilor, pentru a-i încuraja și a le arăta în mod constant că sunt mereu acolo pentru ei și că sunt dispuși și gata să-i audă fără să-i critice sau să-i condamne.

Apariția rețelelor sociale a schimbat modul în care mulți adolescenți experimentează relațiile, sentimentele comune de insecuritate, anxietate și singurătate ale adolescenților. Unii adolescenți folosesc forme comune de auto-vătămare, alții se ocupă de problema hărțuindu-se online. Este important ca și adulții să știe despre această formă și să nu-și lase copiii să sufere inutil.