Moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu el

Regulile forumului
Reguli pentru secțiunea Alții:

vizualizați

1. Nu confundați această secțiune cu discuții gratuite. Cealaltă secțiune servește drept ghid pentru problemele dvs. Nu adăugați postări de genul „Ce nume de câine vă plac?” Aparține discuției gratuite.

2. Creați aici subiecte pe care nu mai știți unde să le adăugați, așa că le puneți aici și dacă se potrivesc în altă parte, moderatorii le vor transfera.

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din coamă »Marti 29 noiembrie 2011 10:05

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din Domča »Miercuri 30.11.2011 13:25

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din coamă »Miercuri 30.11.2011 16:33

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din PeterMi »Joi 26 ianuarie 2012 8:07

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din mairi »Joi 26 ianuarie 2012 8:50

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din Zabchoque »Joi 26 ianuarie 2012 19:24

Veterinarul m-a sunat apoi două săptămâni mai târziu că este malign. cancer intestinal. din câte mi-a spus, am înțeles că, chiar dacă ar fi fost ridicat după operație, ar fi suferit și îngrijorat. Știu că este mai bine așa, dar îmi este atât de dor de el.
A stabilit un prieten, s-a întâmplat ceva, s-a stricat ceva în el. Din cauza lui, am ținut și am încercat să fiu puternic. Doar pentru că am văzut cum l-a luat, am încercat să trăiesc, pentru el. dar la mai puțin de o lună după moartea câinelui, s-a despărțit de mine. Nici nu știa de ce.
Până acum nu putem vorbi despre Cooper, astfel încât să nu plângem amândoi ca niște copii mici, el merge la mormânt aproape în fiecare săptămână, este încă îngrijorat. nici nu vrea să audă de alt câine

Am un catel de o saptamana. Cățea, tot Yorkshire. Am rămas fidel tradiției numelor după mașini și cel mic se numește Mercedes, dar îl numesc doar Merci. un prieten, de fapt fost, când l-am sunat, l-a lăsat să vină. ochii lui nu străluciseră atât timp cât îl văzuseră pe cel mic. Îi place, o adoră, este fascinat de ea

Nu aș crede cât de mult l-a iubit prietenul său și ce ne-ar face moartea. desigur, știam că nu va fi cu noi pentru totdeauna, dar amândoi ne-am gândit că, dacă îl vom îngropa, copiii noștri vor plânge cu noi și nu că noi doi vom rupe ca niște copii

Cooper va rămâne cel mai uimitor câine din lume pentru noi. cel mai bun și mai frumos. Datorită lui Merci, ea a readus sensul în viața mea, dar știu că nu va înlocui niciodată Cooper. dar totuși lumea este brusc mai colorată de când am obținut-o

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din casira »Vin 27.01.2012 12:58

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din Kala Kajča »Mar 31.01.2012 17:41

5.2´12 câinele meu a murit și nu știu ce să fac, te rog ajută:(

din patka_1 »Miercuri 08.02.2012 23:13

Re: 5.2´12 câinele meu a murit și nu știu ce să fac, vă rog să ajutați:(

din Monika & Parsonky »Miercuri 8 februarie 2012 23:26

„În mine se luptau doi oameni: unul era dispus să facă orice pentru a se salva și celălalt era dispus să renunțe oricând”.
Dežo Ursíny.

„Devii pentru totdeauna responsabil pentru ceea ce ți-ai atașat de tine”. Antoine De Saint Exupéry

Re: 5.2´12 câinele meu a murit și nu știu ce să fac, vă rog să ajutați:(

din merri »Miercuri 8 Feb 2012 23:33

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din Lindchen »Joi 09.02.2012 10:09

Re: 5.2´12 câinele meu a murit și nu știu ce să fac, vă rog să ajutați:(

din patka_1 »Joi 09.02.2012 13:58

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din casira »Joi 09.02.2012 19:36

Re: moartea unui câine și cum să ne împăcăm cu ea

din PeterMi »Mar 14 februarie 2012 16:13

Ghinionul nostru este ca un copiator, vezi ce am scris aici la 26.1. Yorkshire Terrierul nostru Johnko ar avea 3 ani în aprilie și acum trei săptămâni nimic nu ne-a făcut să dormim pentru totdeauna. Primul nostru câine, ne așteptam să fim aici împreună ani și ani.
Toate sentimentele pe care le-ai exprimat aici sunt ca ale mele. A fost un șoc imens, am plâns în primele câteva zile, nu am putut fi singur, am fugit la soția mea la serviciu, nu am mâncat, mi-a fost frică să mă întind în locul meu preferat, unde eu și John întotdeauna întinde. Atunci nu am mai putut plânge. Și cu teamă am început să mă uit la oferte, dar acum nu mai aveam chef să cresc un cățeluș. Și a venit un apel telefonic de la o cunoștință a soției mele care a auzit ce ni s-a întâmplat - și ne-a oferit un Yorkshire Terrier gratuit care să se nască la sfârșitul lunii aprilie. M-a liniștit, voi aștepta până la jumătatea lunii mai și cred că voi avea energie. Cu cât mai târziu de la plecarea dragului, cu atât mai puțină remușcare voi avea pentru John - pentru că le am și eu.
Așadar, după trei săptămâni nu mai plâng, dar mă gândesc la Johnka din când în când, o dată la câteva zile mă duc la cabana unde îl salvam și am vărsat o lacrimă acolo. Dar nu poate fi schimbat, încerc să mă descurc.
Îmi țin degetele încrucișate pentru ca tu să te descurci cu asta!