Pregătite de: Mgr. Halušková

livada

Gen literar: dramă

Gen literar: piesă teatrală

Compoziţie: dramă în patru acte

Personaje: Ranevská, Gajev - ele simbolizează lumea pasivă de ieșire a aristocrației feudale

Lopachin - simbolizează debutul activ al unei burghezii active

Trofimov, Aňa - simbolizează viziuni vagi ale unui viitor fericit

Aristocrat Ljubov Andreyevna Ranevska ajunge la reședința sa rurală din Rusia de la Paris, unde a călătorit cu ani în urmă după moartea fiului său mai mic Grisha împreună cu fiica ei Ana. Ferma, condusă de fiica vitregă a lui Ranevska, Varja, nu are resurse. Posibilitatea de salvare pare să fie vânzarea de terenuri pentru construirea de apartamente de vară, lucru recomandat de pretendentul lui Varja, cumpărătorul Lopachin, care provine dintr-o familie de sclavi. Familia sa locuia într-o moșie. Cu toate acestea, vânzarea de terenuri ar distruge livada de cireși, ceea ce este inacceptabil pentru Ranevska și fratele ei Gajev. Familia nu va strânge fonduri, iar licitația va primi sediul lui Lopachin. El, condus de viziunea profitului din vânzarea terenului, dă ordinul de a tăia livada de cireși. Pentru Ranevskaya și Gajev, aceasta înseamnă un rămas bun nostalgic către trecut. Varja s-a despărțit de Lopachin. Ranevská se întoarce la Paris. În casa din care pleacă toată lumea și care urmează să fie demolată, vechiul servitor bolnav Firs rămâne ca un simbol al dispariției lumii vechi. Doar Aňa și pretendentul ei, un student Petě Trofimov, fost profesor de casă Grišov, cred că Lopachin va fi stăpânul proprietății doar temporar.

Drama lirică este pătrunsă de simbolismul personajelor, al relațiilor și al mediului. Relațiile de familie, dragoste și moșie simbolizează sfârșitul condițiilor patriarhale și noile relații sociale, livada de cireși este un simbol al tradiției familiale și al legăturii cu pământul.

În ceea ce privește genul, autorul folosește elemente tragicomice, lucrează cu o parabolă grotescă și o repetare parodică a unor motive.