BRUXELLES - Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut încetarea luptelor care au izbucnit duminică dimineață în regiunea separatistă Nagorno-Karabakh, o enclavă etnic armeană din Azerbaidjan. Forțele Karabakh au raportat deja 16 morți.

Șaisprezece separatiști armeni au murit în lupta cu armata azeră, care a izbucnit duminică în Nagorno-Karabakh. Acest lucru a fost raportat de agenția AFP, referindu-se la separatiști. "Conform datelor preliminare, 16 soldați (Republica Nagorno-Karabakh nerecunoscută la nivel internațional) au murit și peste 100 au fost răniți de la izbucnirea luptelor". a informat Ministerul Apărării despre republica separatistă.

Potrivit AFP, Armenia și Azerbaidjanul au raportat anterior victime civile. Între timp, președintele rus Vladimir Putin a cerut retragerea luptelor dintre Armenia (un aliat al Moscovei) și Azerbaidjan, a avertizat AFP, citând declarația Kremlinului. "Este important să depunem toate eforturile pentru a preveni o nouă escaladare a confruntării. Cel mai important lucru este că ostilitățile se încheie". Putin a spus într-o conversație telefonică cu premierul armean Nikola Pasinjan.

nagorno-karabakh

Azerbaidjanul a declarat legea marțială și o stăpânire

Azerbaidjanul a declarat legea marțială și o stăpânire în capitala Baku și în alte câteva orașe. Acest lucru s-a întâmplat după izbucnirea luptelor dintre armata azeră și separatiștii armeni în Nagorno-Karabakh duminică, a raportat agenția AFP.

Legea marțială va fi introdusă de la miezul nopții și o stingere de la 21 la 6 dimineața, la Baku și în alte câteva orașe și districte din apropierea liniei frontului Nagorno-Karabakh, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui azer Hikmet Hadzhiev.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că forțele azere au cucerit muntele strategic Murovdag, de unde puteau controla legăturile de transport dintre Armenia și enclava armeană din Nagorno-Karabakh.

Lumea solicită încetarea luptelor din Nagorno-Karabakh

"Acțiunea militară trebuie să se oprească imediat pentru a preveni escaladarea mai largă", Michel a spus că este necesară "o revenire imediată la negocieri fără condiții", a raportat agenția de știri AFP. Rusia, Franța, Germania, Iran și Vatican s-au alăturat imediat aceleiași provocări.

Papa Francisc a spus în timpul unei mijlociri către credincioși în Piața Sf. Petru din Vatican că se roagă pentru pace în Caucaz. Liderul a 1,3 miliarde de catolici a cerut oamenilor să i se alăture în rugăciune tăcută. Nagorno-Karabakh este recunoscut la nivel internațional ca parte a unui Azerbaidjan predominant musulman, dar este dominat de separatiști etnici armeni care sunt de credință creștină, notează agenția de știri DPA.

Franța, Rusia și SUA au încercat să medieze un acord de pace, așa-numitul Minsk, dar inițiativa a eșuat în 2010. Turcia - un aliat al Azerbaidjanului - a promis sprijin deplin pentru guvernul de la Baku și a cerut Armeniei să renunțe la „agresiunea” sa din Nagorno-Karabakh. „Ne vom sprijini prin toate mijloacele frații noștri azeri în lupta pentru protejarea integrității lor teritoriale”, Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat într-o declarație.

Turcia este un aliat cheie al Baku, cu legături culturale și lingvistice strânse cu Azerbaidjanul. Ankara nu are relații diplomatice cu Erevan cu privire la disputele privind exterminarea armenilor din fostul Imperiu Otoman, pe care Armenia îl consideră genocid. În același timp, Turcia l-a acuzat pe Erevan că a izbucnit ultimul conflict. "Condamnăm cu tărie atacul Armeniei asupra Azerbaidjanului", a spus un purtător de cuvânt al președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.

Ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov, a vorbit cu omologul său turc, Mevlut Chavushoglu, subliniind „necesitatea de a opri focul cât mai curând posibil”, a spus Moscova. Rusia a susținut în mod tradițional Armenia, în timp ce Turcia este unită de Azerbaidjan. Într-o adresă televizată adresată națiunii, președintele azer Ilham Aliyev a promis victoria asupra forțelor armene. "Cauza noastră este corectă și vom câștiga" a spus Aliev.

Atât Armenia, cât și Azerbaidjanul, ca republici autonome, au făcut parte din fosta Uniune Sovietică până la prăbușirea sa în 1991. Liderul separatist Karabakh, Arajik Harutjunjan, a acuzat Ankara că a trimis mercenari în Azerbaidjan. "Avem informații despre faptul că soldații angajați din Turcia și din alte țări au fost transportați cu avionul în Azerbaidjan. Armata turcă este deja sub masca exercițiilor militare", a declarat Harutjunjan.

Premierul armean a avertizat împotriva intervenției turcești

Prim-ministrul armean Nikol Pasinjan a avertizat comunitatea internațională împotriva intervențiilor turcești în cadrul unor noi lupte izbucnite duminică în regiunea separatistă Nagorno-Karabakh - o enclavă etnică armeană din Azerbaidjan. Agenția AFP a informat despre aceasta.

"Fac apel comunității internaționale să folosească toate pârghiile existente pentru a preveni Turcia să intervină (în conflict), ceea ce poate destabiliza regiunea (caucaziană) odată pentru totdeauna". A spus Pašinjan într-un discurs televizat. El a adăugat că turcesc „comportamentul agresiv provoacă îngrijorare serioasă”, și a condamnat sprijinul turc pentru Azerbaidjan.

Potrivit TASS, Pašinjan a mai spus că guvernul armean ar trebui să ia în considerare recunoașterea independenței Republicii Nagorno-Karabakh nerecunoscută la nivel internațional. "O astfel de problemă este pe agenda noastră. Ar trebui să o discutăm foarte serios. Avem în vedere toate scenariile posibile". a adăugat premierul armean.

Cronologia selectivă a evenimentelor legate de conflictul din Nagorno-Karabakh

Nagorno-Karabah este cauza unui conflict de 32 de ani între Armenia și Azerbaidjan. A ars în timpul Uniunii Sovietice comuniste în februarie 1988. Rădăcinile disputelor datează din 1905, respectiv. până în primii ani de după primul război mondial. În 1920, o serie de lupte au avut loc între Armenia și Azerbaidjan. Când regiunea Caucazului a fost condusă de bolșevici în 1921, Nagorno-Karabakh, în cea mai mare parte locuită de armeni, a fost anexată Azerbaidjanului. Vă aducem o scurtă cronologie a evenimentelor de la izbucnirea conflictului.

13 februarie 1988 - Primele demonstrații au început în Stepanakert, capitala regiunii autonome Nagorno-Karabakh din Azerbaidjan. Zona este locuită în principal de armeni. Violența atât în ​​Armenia, cât și în Azerbaidjan a escaladat, rezultând un război care a provocat 30.000 de vieți și a alungat mai mult de un milion de oameni din casele lor.

2 septembrie 1991 - Republica Nagorno-Karabakh și-a declarat independența, dar nu a fost recunoscută de niciun stat. Zona este situată în sud-vestul Azerbaidjanului, are aproximativ 150.000 de locuitori, dintre care aproximativ 95% sunt armeni.

4 și 5 mai 1994 - Negocierile din capitala kirghiză Bișkek au convenit asupra încetării focului între părțile la conflictul din Nagorno-Karabakh.

12 aprilie 1997 - Șapte soldați azeri și-au pierdut viața și unul a fost rănit într-un foc de foc la granița azero-armeană. Ciocnirile armate din zonă au continuat chiar și după semnarea armistițiului.

22 martie 2000 - Președintele Nagorno-Karabakh, Arkady Gukasian, a suferit răni grave în timpul încercării de asasinare asupra sa de către unii necunoscuți, în capitala regiunii Stepanakerte.

14 august 2002 - Președinții Armeniei și Azerbaidjanului, Robert Kocharian și Heydar Aliyev, s-au întâlnit la o masă de negocieri pentru a încerca să găsească o soluție la impasul din enclava armeană Nagorno-Karabakh din Azerbaidjan.

11 februarie 2006 - Președinții Armeniei și Azerbaidjanului nu au ajuns la un acord după două zile de negocieri pentru a pune capăt conflictului sângeros din Nagorno-Karabakh. Negocierile au avut loc în Franța.

7 martie 2006 - Granița armeno-azeră a devenit din nou scena celei mai abundente precipitații din ultimele luni. Baku a confirmat că a căzut un soldat azer, iar Erevan a vorbit despre membri răniți ai forțelor armene.

1 iunie 2007 - Armenia și Azerbaidjanul au făcut progrese în soluționarea disputelor teritoriale privind Nagorno-Karabakh. Mediatorul american în cadrul negocierilor, secretar adjunct de stat al Statelor Unite Matthew Bryza - copreședinte al așa-numitelor Minsk Group of Negotiators din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

7 mai 2009 - Președinții Armeniei și Azerbaidjanului, Ilcham Aliyev și sergentul Sarkisian, au făcut unele progrese în soluționarea disputelor de lungă durată privind enclava Nagorno-Karabakh din Praga.

2 august 2014 - Cincisprezece persoane au murit în ultimele ciocniri dintre trupele azerbaidiene și etnicii armeni din despărțirea Nagorno-Karabakh. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat pierderea a 12 soldați. Forțele Republicii Nagorno-Karabakh nerecunoscute la nivel internațional au raportat trei morți.

2 aprilie 2016 - Sergentul Sarkisyan, președintele armean, a declarat că 18 soldați armeni au fost uciși și 35 răniți în timpul luptelor din Nagorno-Karabakh. Precipitațiile au fost cele mai severe de la reluarea încetării focului în 1994.

5 aprilie 2016 - Participanții la conflictul armat din Nagorno-Karabakh au fost de acord să nu mai tragă. În zilele următoare, însă, încetarea focului a fost încălcată.

4 decembrie 2019 - Miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului Zohrab Mnacakanjan și Elmar Memmedyarov s-au întâlnit la Bratislava.

14 iulie 2020 - Cel puțin patru soldați azeri și-au pierdut viața în două zile de lupte cu tancuri și artilerie la granița Azerbaidjanului cu Armenia.