27 rezultate găsite (1 pagină)

meta

Obiectiv 1. sensul către care se îndreaptă o activitate; starea ideală de atins • scopul: scopul, scopul eforturilor noastre; scop, scop al călătoriei noastre • intenție • intenție: a avea o intenție fermă • angajament: a avea angajamente de viață • cărți. obiective: stabiliți obiective înalte • ideal (obiectivul ca obiect al dorinței): călătoria este idealul meu de neatins • țintirea

2. obiect care trebuie lovit • țintă: țintă în mișcare, țintă

metaforă a transferului numirii unui fenomen, obiect la alt fenomen sau obiect bazat pe similaritatea unor caractere; o astfel de denumire • imagini: poetul folosește adesea o metaforă, imagini • imagine (denumire metaforică): metafore care sună, imagini ale unei poezii • învechire. dilua. livrare

simbolism utilizarea simbolurilor, exprimare prin simboluri: simbolism religios • imagistică • metaforicitate (expresie în imagini): imagistică, metaforicitate a povestirii

p. metaforic. figurativ

indirect existent, realizat fără prezența directă, imediată a al. context, personalizat prin intermediul cuiva, ceva (op. direct, imediat) • mediat: informație indirectă, mediată; participare mediată (op. personal) • carte. indirect: efect indirect • efect secundar • secundar: efect secundar, efect secundar al medicamentului; dovezi indirecte, secundare • laterale • laterale (care nu indică direct): iluminare laterală, laterală • transmisă • figurativă • metaforică (bazată pe o anumită similitudine, conexiune internă): denumire indirectă, transmisă; expresie figurativă • înfășurat • ascuns: vorbire înfășurată; tac înfășurat, ascuns

figurativ bazat pe o imagine; exprimată indirect, prin imagine: reprezentarea figurativă a realității în poezie • lit. al. lingv. metaforic • transferat: sens figurat, metaforic al cuvântului • simbolic (bazat pe o imagine fixă, pe un simbol): porumbelul este o reprezentare simbolică a păcii • alegoric (exprimat într-o imagine simbolică) • odb. figurativ

metal opac, obișnuit țesătură fermă și strălucitoare, bine ductilă, care conduce căldura și electricitatea • ciudat. metal: metal topit, metal; piese turnate din metal, metal

medalie sculptură metalică în relief, asemănătoare cu o monedă, predată ca decor • apel. expr. metal: obține o medalie, metal pentru curaj • publ. argou.: aur • argint • bronz (aur, argint, medalie de bronz pentru performanță sportivă)

metal p. onoare 2, medalie

onoruri 1. arătând respect, seriozitate, apreciere • marcare: consider că vizita ta este o mare onoare, marcare • onoare: a arăta onoare cuiva • onoare: a lua ceva ca o onoare

2. recunoașterea meritelor, faptelor; ceva asemănător unei manifestări exterioare a acestei recunoașteri: acordați cuiva o medalie, purtați o medalie • rang (onoare superioară): dați cuiva sfatul lui M. R. Štefánik • medalie (simbol asemănător unei monede ca medalie): medalie de aur • vorbesc. expr. metal: devine metal • învechit. marcare (Jégé)

metaliza p. metaliza

metalizați capacul cu un strat de metal • tehn. metaliza: metaliza, metaliza obiecte de cupru cu staniu

metalurgist expert în metalurgie • metalurgist • învechit metalurg (Kukučín)

industria metalurgică implicată în producția de metale, aliaje și prelucrarea lor ulterioară • metalurgie • învechită. metalurgie

metalurgie p. metalurgie

schimbare 1. face ceva din ceva • transformă: schimbă, transformă deșertul în pământ fertil • schimbă • schimbă • cărți. modifica (se schimbă parțial): omul s-a schimbat treptat, a modificat natura; schimbați textul • deformați (cu schimbarea în rău): a deformat natura copilului prin creștere proastă • odb.: metamorfoză • mutați • permutați: roci metamorfice; rezervații naturale permutate

2. înlocuiți cu altceva de același fel • schimbați: schimbați, schimbați hainele • schimbați • variați • variați (schimbați cu revenirea la original): schimbați, variați tema muzicală • modulați (modificați sunetul): modulați vocea • tehnologie. convert: curent convertit

3. a da un lucru pentru altul • a schimba: a schimbat, a schimbat siguranțe • a schimba: a schimba un apartament cu unul mai mare, a schimba coroane pentru mărci • pejor.: chatter • chatter • risipi (necinstit, schimba insidios): chatter, chatter cu schimb valutar • talk.: descântec • descântec: jucării vrăjite pentru copii • folk. învechit.: frajmačiť • frajmočiť: trhovníci frajmočili

metamorfozează p. schimbare 1

metamorfozare p. Amendamentul 1

schimbare 1. achiziționarea altor caracteristici, de altă natură: schimbare calitativă, socială; schimbarea vremii • transformare: schimbare profundă în viață • lovitură de stat • inversare (schimbare bruscă penetrantă): lovitură de stat, inversare în știință • schimbare: schimbare politică • revoltă: revoltă economică a lovit țara • descoperire: revoluție revoluționară în istorie • cărți descoperire (schimbare semnificativă, substanțială): descoperire economică • carte. renaștere (schimbare de bază): renaștere socială • salt (schimbare fundamentală bruscă): salt de dezvoltare • schimbare (schimbare parțială): cântă o melodie cu o anumită schimbare • odb. metamorfoză: metamorfoză de rocă • revoluție (schimbare de bază): revoluție industrială • resp. conversie: conversia producției de arme • transformare: transformare a energiei electrice • reformă (schimbare care vizează îmbunătățirea ceva): reformă monetară

2. orele de lucru definite ale angajatului (de obicei în producție): efectuați trei modificări • sunați. schimb: întoarcere din schimb • apel. noapte (schimbare de noapte): plec de la un apel de noapte. zilnic (schimbare zilnică): Am o schimbare zilnică astăzi

aruncarea 1. provocarea căderii, zborul a ceva cu mișcare ascuțită • aruncați (violent): aruncați, aruncați pietre în apă • expr.: bâlbâit • foșnet • bubuitură • palmă • privire fixă ​​• scutură: scutură, scutură totul de pe picior; în furie gura, așchiile, fulgii, lipesc farfurii pe pământ • expr. praf: pulbere de piatră în găini • aruncați • aruncați (aruncați ca inutil, inutil): aruncă, aruncă gunoi în gunoi • aruncați • aruncați • bici (ceva slab): aruncă nisip, zăpadă în față • biciuit • porc gloanțe în puțuri) • expr. Fluier: Fluier cu ochii tăi, Fluier cu fulgere

2. provoacă leagănuri de ceva cu mișcări ascuțite • cardare • scuturare: aruncarea calului, scuturarea cozii • scuturarea • fluturarea • scuturarea: scuturarea, scuturarea mâinilor • scuturarea • scuturarea • scuturarea • măturarea: scuturarea bărcii, măturarea • suptul. hegat: cu tramvai hegat

a arunca p. arunca 1

dracu 'expr. 1. scad brusc în cantități mari; în caz de impact interveniți brusc • rolați • vărsați: nisip de nisip, vărsați din toate părțile • vărsați • expr. striga: ploaia se revarsă, zăpada se varsă

2. aruncare violentă, turnare violentă (în cantități mari) • aruncare • aruncare: aruncă, aruncă pietre în râu; își mușcă apa în ochi • stropi • spray • stropi • expr. stropi (lichid stropit): stropi, pulverizează pe copiii cu furtun; stropindu-mă cu apă

p. de asemenea, stropi, aruncă

3. p. se agită 2 4. p. bate 2 5. p. șuierat

arunca 1. provoacă un zbor de ceva cu mișcare ascuțită • aruncă: aruncă, aruncă o minge • expr.: bâlbâit • foșnet • bubuitură • palmă • privire fixă ​​• scutură: aruncă, așchie toate pe grămadă; plăci de capac pe sol • expr.: praf • spălare: praf, pietre de silex în apă; bici fulger • aruncați • aruncați (aruncați, îndepărtați unul de altul): obișnuia să arunce hârtii pe pământ • arunca • arunca • a arunca (ceva slăbit): arunca, arunca zăpadă în față • nar. Adio: pietre de adio departe unul de altul

2. cf. adulmeca 2 3. p. naște 1

a arunca 1. a ajunge undeva printr-o mișcare ascuțită a corpului • a se arunca • expr. a pălmui: unul după altul aruncă, aruncă, palmă în apă • expr. bang: copilul într-o furie, aruncă pământul

2. face mișcări ascuțite ale întregului corp • mătură • mătură • mătură: în febră aruncă, leagănă, mătură • expr.: shake • flutter • rânjet: shake de pește, shake în uscat • shake • pitch (în dans) • shuffle (în pat) • curl up • răsucire (pus într-o poziție arcuită; în durere fizică al mentală): se contorsionează în convulsii; răsucindu-se de durere

cf. chiar să predice

arunca p. aruncați 2

rupere 1. face mișcări ascuțite, scurte intermitente • stoarce • expr. rânjind: copilul îl rupe, cardându-i mâna; câinele se smulge din lanț • expr.: cardare • cardare • aruncare • aruncare • scuturare • fluturare (tot corpul): aruncare, sabie, tremurături în febră • zgâlțâială (Iona) • smulgere • smulgere • smulgere • smulgere • legănare expr. batjocoritor (uneori sau repetat): buzele i se rupeau, batjocoreau

2. obține o crăpătură, rupe-te cu crăpături • rupe • rupe: nori rup, rupe • crăpătură • crăpătură: acoperire de gheață (crăpată) • crăpătură • crăpătură • crăpătură: pereții izbucnesc, prăfuite la explozie