Se știe de mult că microorganisme viața în intestinul uman are un impact semnificativ asupra sănătății sistemului digestiv. Cu toate acestea, cercetări recente sugerează că bacteriile intestinale sunt, de asemenea, legate de alte aspecte ale sănătății, inclusiv obezitatea și starea metabolică.
Microorganismele din corpul uman
Microorganismele locuiesc în diferite părți ale corpului uman, inclusiv pielea, nasul, gura și intestinele. În special, intestinul uman găzduiește un număr imens de microorganisme, aici trăind aproximativ 100 de miliarde de celule bacteriene, ceea ce reprezintă de aproximativ 10 ori numărul de celule din corpul uman. 1 Dintre diferitele microorganisme, bacteriile sunt prezente în principal în intestine, aici trăind peste 1000 de specii, dintre care 90% aparțin Firmicutes și Bacteroidetes. 2.3 Fiecare persoană are o compoziție proprie și foarte variabilă a microflorei intestinale, deși spectrul celor mai importante microorganisme este același la toți oamenii. 2.4 Microorganismele care trăiesc în intestin în ansamblu sunt denumite microflorei intestinale, în timp ce suma genelor microflorei intestinale se numește „microbiom”. Microbiomul intestinal alcătuiește de aproximativ 150 de ori mai multe gene decât numărul de gene din corpul uman. 1
Care afectează microflora intestinală?
Microflora se formează la om la o vârstă fragedă - fătul din uter este steril și colonizarea acestuia de către microorganisme începe la naștere, de ex. în timpul trecerii prin canalul de naștere sau sub influența microbilor prezenți în mediu. În comparație cu copiii născuți vaginal, copiii născuți prin cezariană au o microflora intestinală diferită. Este considerat mai puțin favorabil și se crede că este asociat cu un risc crescut de boală și un risc crescut de supraponderalitate și obezitate în viața ulterioară. 5 Deși microflora se formează în primii ani de viață, ea se poate schimba de-a lungul vieții odată cu vârsta, modificările dietei, locația geografică, utilizarea suplimentelor nutritive, a medicamentelor și a altor influențe ale mediului6 Excesul de grăsime corporală și boala sunt, de asemenea, asociate cu modificarea microflorei intestinale.
Compoziția microflorei intestinale la om modulează nutriția de la o vârstă fragedă, inclusiv dacă bebelușul este alăptat sau hrănit cu lapte artificial, iar obiceiurile alimentare pe termen lung au un impact semnificativ și explică unele diferențe geografice. 2 Acest lucru se datorează faptului că componentele nutriționale, cum ar fi fibrele alimentare, se descompun sub influența fermentației bacteriene și servesc ca sursă de energie. Consumul unor cantități crescute de unele componente alimentare poate crește, de asemenea, numărul de bacterii care utilizează aceste componente ca sursă de energie, ceea ce înseamnă că modificările compoziției alimentelor pot duce la modificări ale compoziției microflorei intestinale. Proporția de macronutrienți (adică proteine, carbohidrați și grăsimi) din dietă pare, de asemenea, să fie unul dintre factori, iar modificările nutriționale pot duce la modificări ale microflorei intestinale. 2 Cercetările continuă asupra modului în care dieta interacționează cu flora microbiană.
Flora microbiană intestinală și sănătatea
Majoritatea cercetărilor asupra microflorei umane se concentrează asupra microorganismelor din intestin, deoarece se crede că acestea afectează sănătatea în diferite moduri. S-a constatat că persoanele care suferă de anumite boli (de exemplu, boala inflamatorie a intestinului, sindromul intestinului iritabil, alergiile) au o microflora diferită de cea a persoanelor sănătoase, deși în majoritatea cazurilor nu este posibil să se spună dacă microflora modificată este cauza sau consecința boală. Este și mai dificil să se determine exact ce compoziție a microflorei intestinale este asociată cu sănătatea. 6 Compoziția microflorei intestinale este foarte diversă chiar și la persoanele sănătoase. Cercetătorii au descoperit că, deși microflora variază între indivizi, aceștia îndeplinesc și funcții similare cu diferite compoziții (de exemplu, modul în care microorganismele descompun anumite substanțe din alimente sau modul în care acestea afectează sistemul imunitar). Prin urmare, se presupune că funcția microflorei intestinale este mai importantă pentru sănătate decât compoziția sa. 6
Microorganismele care trăiesc în intestin joacă un rol cheie în menținerea bunei funcții a sistemului digestiv, dar afectează și sistemul imunitar. Țesutul imunitar din tractul digestiv formează cea mai mare și mai complexă parte a sistemului imunitar uman. Mucoasa intestinală este o zonă mare care acoperă intestinul din interior și este expusă la antigeni de mediu patogeni (cauzatori de boli) și nepatogeni (substanțe care declanșează producerea de anticorpi în sistemul imunitar). Microorganismele care trăiesc în lumenul intestinal joacă un rol vital în dezvoltarea unui sistem imunitar puternic și echilibrat. 3 Modificările microflorei intestinale ale unui individ, care pot apărea, de exemplu, cu utilizarea anumitor antibiotice, cresc riscul infecțiilor cauzate de microorganisme patogene condiționate, cum ar fi Clostridium difficile. 6
Probiotice și prebiotice
Probioticele sunt definite ca microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități suficiente, aduc beneficii pentru sănătate. Au fost studiate multe tipuri de probiotice. Există dovezi că unele dintre ele sunt eficiente în sindromul intestinului iritabil și îi ameliorează simptomele, colita ulcerativă (o formă de boală inflamatorie a intestinului), bolile infecțioase și reduc riscul de eczeme și alte boli alergice. 9.10
Persoanele sănătoase pot beneficia, de asemenea, de utilizarea probioticelor - există dovezi că, chiar și la o populație sănătoasă, probioticele pot reduce riscul de boli infecțioase, inclusiv infecții ale căilor respiratorii superioare. 9 Orice efect al probioticelor este de obicei specific unei anumite tulpini de bacterii probiotice. Aceasta înseamnă că, dacă se constată efectul unei tulpini probiotice, nu se pot trage concluzii cu privire la posibilele efecte ale altor tulpini probiotice. Cu toate acestea, există suficiente dovezi care susțin un efect pozitiv al tulpinilor probiotice specifice în anumite boli, cum ar fi infecțiile cu Clostridium difficile și colita ulcerativă. În ceea ce privește alte probleme de sănătate, dovezile sunt încă neconcludente și sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma beneficiile probioticelor, în special pentru persoanele sănătoase. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, care oferă consiliere științifică Comisiei Europene, a respins până acum includerea oricărei afirmații de sănătate asupra produselor alimentare care ar sugera că persoanele sănătoase beneficiază de utilizarea probioticelor. Cercetările ulterioare sunt în plină desfășurare, sunt introduse tehnologii mai noi și biomarkeri specifici pentru a înțelege dacă și cum pot beneficia indivizii de utilizarea probioticelor.
Deși nu este încă clar cât de exact afectează sănătatea probioticelor, se crede că acestea au potențialul de a afecta funcția, mai degrabă decât compoziția microflorei. 6.9 Dacă este adevărat, consumul de probiotice poate avea un efect asupra sănătății, chiar dacă nu există nicio modificare a compoziției microflorei intestinale. 6
Prebioticele
Prebioticele sunt componente nedigerabile ale alimentelor, iar bacteriile intestinale le folosesc selectiv pentru fermentare. Aceasta înseamnă că bacteriile asociate cu efecte benefice asupra sănătății pot fi afectate în mod specific. Există dovezi fiabile că prebioticele pot provoca modificări ale florei microbiene intestinale, dar este încă neclar cu exactitate modul în care utilizarea prebioticelor poate modifica compoziția și funcția microflorei intestinale, cât de stabile sunt aceste modificări și ce înseamnă posibilele modificări ale microflorei pentru sanatatea umana. Aceste probleme trebuie examinate în viitor. 6
Efectele antibioticelor asupra microflorei intestinale
Utilizarea antibioticelor poate duce la perturbarea microflorei intestinale. Acest lucru se datorează faptului că pot avea efecte diferite asupra diferitelor tipuri de bacterii din intestin, bacteriile individuale pot fi deosebit de sensibile sau deosebit de rezistente la un anumit antibiotic. 6 Acest lucru poate duce la diaree post-antibiotică și poate crește riscul de diaree severă cauzată de agentul patogen Clostridium difficile într-un spital. Efectul antibioticelor este de obicei de scurtă durată, dar tulburările microflorei intestinale au fost documentate de-a lungul timpului6. Există dovezi că utilizarea probioticelor în terapia cu antibiotice poate reduce riscul diareei post-antibiotice. 11
Concluzie
Microorganismele prezente în intestinul uman sunt, fără îndoială, esențiale pentru sănătatea umană. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum exact, în ce măsură și ce domenii ale sănătății umane sunt afectate de „oamenii” noștri, precum și cum ar putea fi modificate compoziția sau funcția microflorei pentru a obține beneficii specifice pentru sănătate.