împărțim p. păcatul 2, mustrare

zdrobire zdrobire

ne căim brusc și tragem scurt în mod repetat • smucitură • smucitură: câinele a cardat, a zvâcnit lanțul; a rupt-o de mânecă • expr.: zdrobire • trâmbiță • zdrobire • zdrobire • zdrobire • zdrobire: zdrobire, trmal, virgală lângă ușă • expr.: hegat • dracu • shuffle • mătură: ridică din umeri; a strâns mâna băiatului; mâner hegal; boi scutură capul • cheamă. expr.: cardare • cardare • cardare • expr. dilua. sfărâmă • expr. zje mn. dracu: cardat cu un cablu de la clopot; s-a răsucit din greșeală pe umăr • nar. a spăla (J. Chalupka) • a șuiera (Dobšinský) • a scutura • a toca (face o mișcare sacadată): câinele a scuturat coada; entuziasmat a tăiat cu mâinile • lacrimă • lacrimă • lacrimă • strănut • aruncare • tragere • pentru a râde (uneori sau repetat): calul a rupt, a aruncat capul; a tras, trăgându-și urechea • expr. strănut • nat. șoaptă: strănutea uneori, șoptit de căpăstru • crăpătură • scutură • scutură • scutură (rapid și rapid): furtuna latra, scutura copacii; a scuturat copilul în cărucior • expr. drgľovať • nár. expr. persevera: frisoane scotocite de el; a dansat în timpul dansului. înmuia (Timrava)

  • frământăm 1. cf. card 2. str. speria 3. p. dor de 1

    a topi 1. a induce în eroare • a confunda • a tricota: l-a indus în eroare în numărare; confuz capul fetelor; Nu mă încurca! • înșelător • înșelător (fabulații înșelătoare, cuvinte): colegi înșelători; i-a iubit pe toți cu promisiuni • expr.: a viza • a confunda • a confunda: a confunda întreaga clasă • a înșela • a înșela (greșește deliberat): a ne înșela mulți ani • a dezorienta • a demagoga • o carte. mistifica (abate de la opinia potrivită): public dezorientat; demagogia societății

    turnarea mea, fără să știe, face greșeli, nelegiuiri al. judecăți • a greși: a greși, a ține un discurs, a număra • a greși • a greși • a greși/greși: greșește adesea; te înșeli • să tricotezi • expr. a ținti: a fost încâlcit în lucrurile mărunte • a rătăci • expr. a se împiedica (a greși în căutare): părere rătăcitoare; întâlnea adesea o frază în viața sa. expr. trage lângă (greșit în vorbire): trage lângă, amice • subst.: scârțâie • face scârțâit: actorii strabateau în replici

    Îmi pare rău să mă gândesc la cineva ca la altcineva, ceva ca altceva • a confunda • a confunda: confundați oamenii, confundați tatăl cu fiul, confundați numele gemenilor

    my lný p. greșit 2, incorect

    suntem 1. p. credinta 2. p. starea de spirit 1 3. p. bun simț

    suntem o pasăre de pradă care se hrănește cu rozătoare mici • șoim: un șoricel roiește în jurul cerului, șoim • națiune.: șoareci • șoareci

    we šlienka 1. produs al gândirii umane • carte. idee: a exprima gânduri, idei prin vorbire

    2. concentrarea conținutului operei de artă • idee: cartea nu are idee, temă • temă • temă: tema, tema simfoniei este lupta binelui și a răului

    3. p. ideea 1 4. p. intenția 5. p. principiu

    suntem legate de gândire, legate de gândire • ideologice • filozofice: gândire, ideologice, curente filosofice, direcții • spirituale: gândire, lume spirituală • conceptuală • abstractă

    p. tot abstract

    amestecăm 1. pentru a pedepsi fenomenele și a le pune în relații • a gândi: a gândi la probleme la școală; considerat un loc de muncă • expr. striga: striga despre prieteni • gandeste • gandeste • gandeste (ia in considerare toate circumstantele cu atentie): gandeste-te la ceea ce va face; se gândea să rezolve problema • expr.: a înțelege • a compacta • a compacta • cărți. a gândi: a gândit, s-a gândit la sensul vieții • vorbește. expr. a arde: arde bine • a săpa • a filozofa • a medita (în linii mari al. în profunzime): el a filosofat despre dragoste • deseori expr. medita (în tăcere) • de multe ori fier. a nămoli (în timp ce vorbești): nămolire goală • pejor. dogmatiza (gândiți dogmatic, necritic) • vorbiți. peior. a spiritualiza: spiritualizați inutil • poet. zasta r. freca (Hviezdoslav)

    2. fiți conștienți • țineți cont: gândiți-vă la copii, țineți cont de copii • țineți cont • țineți minte • țineți minte (păstrând în minte): ține cont de programul de cercetare; nu ne-am amintit de carte. a se întinde pe minte/la minte (a fi obiectul gândului): mai are ceva de topit în minte • expr. a găuri: ceva îi găurește în cap • să țintească • să se concentreze (cu un anumit scop): Știu unde țintești; concentrată pe disponibilitatea ei • de a înțelege • de a înțelege • de a însemna (de a fi conștient de semnificația a ceva): Ce vrei să spui prin asta?; s-a gândit altfel. a înțelege: a înțeles diferit • a presupune • a conta • a conta (a gândi cu o anumită așteptare): contează că este posibil

    3. gândiți-vă la viitor • gândiți-vă • gândiți-vă: părăsiți locul de muncă, intenționați, gândiți-vă la concediu • înseamnă • intenționați: înseamnă, intenționați să vindeți casa • doriți (cu voința de a o face): vrea să lucreze în străinătate • calculate (calculate): calculat pentru a câștiga bani pe el

    4. au o anumită părere, opinie, judecată • gândiți • gândiți: credeați că veniți; a crezut că are dreptate • să judece • să gândească: a crezut că nu va pleca; gândit bine la oameni • expr. shake (ex) • expr. dilua. hutkať • si • kniž. a judeca: l-ai convins să fie chemat; Ce crezi despre? • să gândească • să aibă o prezumție • să fie într-o prezumție • să renunțe • să renunțe • să-și asume (să gândească ceva care nu este verificat): a gândit, a crezut că o cunoaște, dar a greșit • regiune. au (Kukučín) • gândiți (Šoltésová) • poet. zasta r. freca (Hviezdoslav)

    suntem dușmanul 1. un om care se gândește profund și creativ la probleme importante • înțelept • nepot (omul ca purtător de înțelepciune): înțelepți, nepoți cunoscând adevărul • persoană iluminată • filosof: oameni luminați ai omenirii; filosofi antici