Societatea pe scurt 2014

sociale

Indicatori sociali ai OCDE

Rezumat în slovacă

Prezentare generală a situației sociale 2014

Indicatori sociali OECD

Rezumat în slovacă

La mai bine de cinci ani de la criza financiară, condițiile sociale din multe țări OECD se deteriorează din cauza șomajului ridicat și a deficitelor de venit. Capacitatea statelor de a face față acestor provocări este limitată de consolidarea fiscală. Cu toate acestea, reducerea cheltuielilor sociale crește riscul de înrăutățire a situației pentru cele mai vulnerabile grupuri și ar putea cauza probleme în viitor. Țările OCDE pot aborda în mod eficient aceste provocări numai prin politici care sunt proiectate și susținute în mod corespunzător prin mijloace adecvate. După evitarea celor mai grave efecte ale crizei, cele mai mari economii emergente se confruntă cu diverse provocări. Cu toate acestea, experiența țărilor membre OECD este esențială pentru economiile emergente în construirea sistemelor de protecție socială rezistente la crize.

Turbulențele financiare din 2007 și 2008 au avut ca rezultat nu numai criza economică și financiară, ci și criza socială. Țările cele mai afectate de criză și în care a durat cel mai mult caută mecanisme care să înceapă în mod fundamental creșterea locurilor de muncă, creșterea veniturilor și a nivelului de trai al oamenilor. Aproximativ 48 de milioane de persoane din țările membre ale OCDE caută de lucru - cu 15 milioane mai mult decât în ​​septembrie 2007 - iar situația financiară a mai multor milioane este nefavorabilă. Numărul persoanelor care trăiesc în gospodării fără venituri din muncă sa dublat în Grecia, Irlanda și Spania. Grupurile cu venituri mici au fost cele mai afectate, la fel ca tinerii și familiile cu copii.

Oamenii ale căror gospodării sunt sub presiune financiară, în timp ce bugetele de asistență socială sunt monitorizate îndeaproape, sunt din ce în ce mai nemulțumiți de propria lor viață și încrederea în guverne este în scădere. De asemenea, arată că criza subminează perspectivele oamenilor de prosperitate viitoare. Vom simți unele dintre consecințele sociale ale crizei, de exemplu în domeniile familiei, fertilității și sănătății, după mult timp. Fertilitatea a scăzut și mai adânc de la debutul crizei, exacerbând provocările demografice și fiscale ale unei populații în vârstă. De asemenea, familiile economisesc la cheltuieli de bază, inclusiv la alimente, punând în pericol prosperitatea lor acum și în viitor. Este încă prea devreme pentru a estima impactul pe termen lung asupra sănătății populației, dar șomajul și problemele economice au contribuit în mod tradițional la o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli mintale.

Economiile pe termen scurt se pot traduce în costuri semnificativ mai mari în viitor. Guvernele ar trebui să acorde prioritate finanțării programelor de investiții. Reducerile de astăzi ale cheltuielilor pentru sănătate trebuie să evite practicile care ar spori nevoile sectorului sănătății în viitor. Țările afectate în mod deosebit ar trebui să asigure accesul la servicii de calitate pentru copii și să împiedice închiderea piețelor forței de muncă pentru părăsirea școlii.

Pentru ca cheltuielile sociale să fie eficiente, acestea trebuie să fie însoțite de un sprijin adecvat pentru cei mai săraci. Menținerea și consolidarea sprijinului pentru cele mai vulnerabile grupuri trebuie să rămână o parte esențială a oricărei strategii de redresare economică și socială. Guvernele trebuie să propună în timp util și să propună măsuri de consolidare fiscală, deoarece impactul acestor măsuri poate varia considerabil în funcție de populație: de exemplu, reducerea cheltuielilor poate afecta mai mult săracii decât creșterea impozitelor.

Piețele muncii slăbite lasă puțin loc pentru reducerea cheltuielilor pentru ajutoare de șomaj, prestații sociale și programe active pentru piața muncii. Acolo unde se pot face economii, trebuie urmat ritmul redresării. De exemplu, prestațiile vizate în necesități materiale sunt o prioritate în țările în care această formă de sprijin nu există, este dificil de accesat sau în care șomerii de lungă durată consumă prestațiile de șomaj. Reduceri pe scară largă în transferurile sociale, cum ar fi indemnizațiile de locuință și alocațiile familiale/pentru copii, nu ar trebui utilizate, deoarece aceste transferuri oferă adesea sprijinul necesar familiilor care lucrează cu venituri mici și părinților singuri.

O adresare mai eficientă poate crea economii semnificative, protejând în același timp grupurile vulnerabile. În special, reformele din domeniul sănătății ar trebui să acorde prioritate celor mai vulnerabile grupuri. Cu toate acestea, adresarea este necesară și pentru a evita crearea de motivații pervertite care descurajează oamenii să caute de lucru. De exemplu, pentru ca șomerii să înceapă munca, acest lucru poate reprezenta o pierdere sau doar o ușoară creștere a veniturilor atunci când se trece de la prestații la câștiguri.

Există o serie de motive întemeiate pentru care ajutorul de stat ar trebui conceput astfel încât să nu cedeze, ci să utilizeze și să completeze capacitatea gospodăriilor proprii de a face față situațiilor adverse. În acest sens, este deosebit de important să se ofere un sprijin efectiv pentru ocuparea forței de muncă, chiar dacă acest lucru înseamnă cheltuieli mai mari pentru politica socială activă pe termen scurt. Activarea pieței muncii și sprijinul pentru ocuparea forței de muncă ar trebui implementate la un nivel rezonabil. Dacă un număr mare de gospodării nu au locuri de muncă, eforturile strategice trebuie să se concentreze pe redresarea rapidă a situației dacă condițiile pieței muncii se îmbunătățesc. De exemplu, în interesul unei eficiențe maxime, sprijinul și motivația profesională nu ar trebui să se limiteze la persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, ci ar trebui să fie disponibile și pentru partenerii care nu lucrează.

Acest rezumat nu este o traducere oficială a OCDE.

Reproducerea acestui rezumat este autorizată cu condiția să fie recunoscute drepturile de autor ale OCDE și titlul publicației originale.

Rezumate multilingve sunt extrase traduse din publicațiile OECD, publicate inițial în engleză și franceză.

Acestea sunt disponibile gratuit de la librăria online OECD: www.oecd.org/bookshop

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați Direcția drepturi de autor și traducere a Direcției OECD pentru afaceri publice și comunicații: [e-mail protejat], fax: +33 (0) 1 45 24 99 30.

Unitatea pentru drepturile și traducerea OCDE (PAC)
2 rue André-Pascal, 75116
Paris, Franta

Vizitați site-ul nostru www.oecd.org/rights

Puteți citi versiunea completă în limba engleză în biblioteca online OECD iLibrary!


OECD iLibrary este biblioteca online a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care conține cărțile, lucrările și statisticile sale și este baza de cunoștințe a analizei și a datelor OECD.