Alegeți limba documentului dvs.:

  • bg - български
  • es - spaniolă
  • cs - čeština
  • da - dansk
  • de - Deutsch
  • et - eesti keel
  • el - ελληνικά
  • en - engleză
  • fr - français
  • ga - Gaeilge
  • hr - croată
  • it - italian
  • lv - limba letonă
  • lt - lietuvių kalba
  • hu - maghiară
  • mt - Malta
  • nl - Olanda
  • pl - polski
  • pt - portugheză
  • ro - română
  • sk - slovacă (selectat)
  • sl - slovacă
  • fi - finlandeză
  • sv - svenska

prezentate pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

strategiei

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) 2 din Regulamentul de procedură

privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru diabet (2011/2911 (RSP))

- având în vedere articolul 168 din Tratatul de la Lisabona,

- având în vedere Cartea verde a Comisiei din 8 decembrie 2005 intitulată Promovarea dietelor sănătoase și a activității fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea supraponderalității, a obezității și a bolilor cronice, care abordează factorii determinanți ai diabetului de tip 2,

- având în vedere concluziile conferinței președinției austriece privind prevenirea diabetului de tip 2, desfășurată la Viena în perioada 15-16 februarie 2006,

- având în vedere declarația scrisă a Parlamentului European din 27 aprilie 2006 privind diabetul zaharat,

- având în vedere Concluziile Consiliului din 1 iunie 2006 privind promovarea stilurilor de viață sănătoase și prevenirea diabetului de tip 2,

- având în vedere rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății din 11 septembrie 2006 privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în regiunea europeană a OMS,

- având în vedere rezoluția ONU din 18 ianuarie 2007 privind Ziua Mondială a Diabetului,

- având în vedere Decizia Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de stabilire a unui al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013) și a deciziei ulterioare a Comisiei din 22 februarie 2011 privind contribuțiile financiare la acțiunile acel program,

- având în vedere Cartea albă a Comisiei din 23 octombrie 2007 intitulată „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013”,

- având în vedere al șaptelea program-cadru de cercetare (2007-2013) (1) și Orizont 2020 - Programul-cadru de cercetare și inovare (2014-2020),

- având în vedere declarația Comisiei din 20 octombrie 2009 intitulată Solidaritatea în sănătate: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE,

- având în vedere rezoluția ONU din 20 mai 2010 intitulată Prevenirea și combaterea bolilor netransmisibile,

- având în vedere principalele rezultate și recomandări ale proiectului FP7 - SĂNĂTATE - 200701, DIAMAP - O foaie de parcurs pentru cercetarea diabetului în Europa ",

- având în vedere declarația Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativa emblematică Europa 2020 - Uniunea inovării” și proiectul său pilot privind îmbătrânirea activă și sănătoasă,

- având în vedere rezoluțiile sale din 11 noiembrie 2010 privind provocările demografice și solidaritatea dintre generații (2) și din 6 mai 2010 privind reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE (3),

- având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2010 privind abordările inovatoare ale bolilor cronice în sistemele de sănătate publică și de sănătate,

- având în vedere Rezoluția ONU privind modalitățile din 13 decembrie 2010,

- având în vedere Declarația de la Moscova adoptată în cadrul primei conferințe ministeriale mondiale a ONU privind stilurile de viață sănătoase și controlul bolilor netransmisibile, desfășurată la Moscova în perioada 28-29 aprilie 2011,

- având în vedere Summitul ONU privind bolile netransmisibile, desfășurat în septembrie 2011,

- având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2011 privind poziția și angajamentul Uniunii Europene în contextul evenimentului la nivel înalt al ONU privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile,

- având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Tratatul CE, 2 din Regulamentul de procedură,

A. întrucât diabetul este una dintre cele mai frecvente boli netransmisibile, estimată să afecteze mai mult de 32 de milioane de cetățeni ai UE, reprezentând aproape 10% din populația sa totală, cu alte 32 de milioane care suferă de toleranță la glucoză afectată, care probabil se va dezvolta în diabet cu semne clinice;

B. întrucât speranța de viață este redusă cu 5-10 ani pentru diabetul de tip 2 și cu aproximativ 20 de ani pentru diabetul de tip 1 și întrucât 325.000 de decese sunt atribuite diabetului în UE în fiecare an, i. j. un cetățean UE la fiecare două minute;

C. întrucât reducerea factorilor de risc identificați, în special a obiceiurilor legate de stilul de viață, este considerată din ce în ce mai mult ca o strategie cheie de prevenire care poate reduce incidența, prevalența și complicațiile atât ale diabetului de tip 1, cât și ale tipului 2;

D. întrucât cercetarea este încă necesară pentru a identifica în mod clar factorii de risc pentru diabetul de tip 1, cu cercetări privind predispozițiile genetice deja în curs și diabetul de tip 1 care apar la pacienții mai tineri și mai tineri;

E. întrucât diabetul de tip 2 este o boală care poate fi prevenită, ai cărei factori de risc, precum o dietă nepotrivită și dezechilibrată, obezitatea, lipsa activității fizice și consumul de alcool, au fost identificați în mod clar și pot fi abordați prin strategii eficiente de prevenire;

F. întrucât diabetul este în prezent incurabil;

G. întrucât complicațiile diabetului de tip 2 pot fi evitate prin diagnosticarea precoce și promovarea unui stil de viață sănătos, dar sunt adesea diagnosticate prea târziu, întrucât până la 50% dintre pacienții cu diabet nu știu nici măcar starea lor de sănătate;

H. întrucât până la 75% dintre persoanele cu diabet nu au un control adecvat asupra sănătății lor, ceea ce duce la un risc crescut de complicații, pierderea productivității și costuri pentru societate;

I. întrucât se estimează că numărul persoanelor cu diabet în Europa va crește cu 16,6% până în 2030 din cauza epidemiei de obezitate, a îmbătrânirii populației europene și a altor factori care nu au fost încă determinați;

J. întrucât în ​​majoritatea statelor membre cheltuielile legate de diabet reprezintă mai mult de 10% din cheltuielile cu asistența medicală, în unele cazuri ajungând până la 18,5%, iar costul total al asistenței medicale pentru un cetățean UE cu diabet este în medie de 2 100 EUR pe an și întrucât aceste cheltuieli vor crește în mod inevitabil ca urmare a numărului tot mai mare de persoane cu diabet zaharat, a îmbătrânirii populației și a creșterii asociate a multimorbidității;

K. întrucât dacă diabetul este tratat sau diagnosticat incorect prea târziu, acesta devine o cauză majoră de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, orbire, amputări sau insuficiență renală;

L. întrucât promovarea unui stil de viață sănătos și concentrarea asupra celor patru factori determinanți principali ai sănătății, i. j. fumatul, malnutriția, lipsa activității fizice și alcoolul, în toate domeniile politice, pot contribui semnificativ la prevenirea diabetului și a complicațiilor acestuia și la reducerea costurilor economice și sociale;

M. întrucât condițiile prenatale, inclusiv expunerea la un mediu poluat, au un impact pe tot parcursul vieții asupra multor aspecte ale sănătății și condițiilor de viață, în special probabilitatea de a dezvolta boli respiratorii și pot contribui la cancer și diabet;

N. întrucât persoanele cu diabet trebuie să asigure 95% din îngrijirile proprii, în timp ce povara diabetului asupra persoanelor și familiilor lor nu este doar financiară, ci include și probleme psiho-sociale și o calitate a vieții redusă;

O. întrucât doar 14 din cele 27 de state membre au un cadru sau un program național de combatere a diabetului, fără criterii clare pentru a evalua ceea ce constituie un program bun sau ce țări utilizează cele mai bune practici și întrucât există diferențe și inegalități semnificative în UE; se referă la calitatea tratamentului pentru diabet;

P. întrucât nu există un cadru legal pentru discriminarea împotriva persoanelor cu diabet zaharat și alte boli cronice, iar prejudecățile împotriva acestora pot continua să fie întâlnite în mare măsură în școli, recrutare, locuri de muncă, cluburi sociale, polițe de asigurare și la eliberarea permiselor de conducere în Uniunea Europeana;

Q. întrucât coordonarea cercetării diabetului în UE este lipsită de finanțare și infrastructură, ceea ce are un impact negativ asupra cercetării diabetului european și împiedică persoanele cu diabet să beneficieze pe deplin de cercetarea europeană;

R. întrucât în ​​prezent nu există o strategie europeană de combatere a diabetului, în ciuda concluziilor Consiliului președinției austriece privind promovarea stilurilor de viață sănătoase și prevenirea diabetului de tip 2, numeroase rezoluții ale ONU și declarația scrisă a Parlamentului European privind diabetul;

S. întrucât persoanele cu diabet se confruntă cu discriminare la locul de muncă, în școli și în alte părți și în alte situații, inclusiv obținerea permiselor de conducere;

1. ia act de concluziile Consiliului privind abordările inovatoare ale bolilor cronice din sistemele de sănătate publică și de asistență medicală și solicită statelor membre și Comisiei să inițieze un proces de reflecție pentru a optimiza răspunsurile la provocările provocate de bolile cronice;

2. salută rezoluția Parlamentului European cu privire la poziția și angajamentul Uniunii Europene înaintea evenimentului la nivel înalt al ONU privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, care se concentrează pe diabet ca una dintre cele patru boli majore netransmisibile;

3. salută conferința președinției daneze privind diabetul, organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Asociația Daneză a Diabetului, în perioada 25-27 aprilie 2012;

4. invită Comisia să elaboreze și să pună în aplicare o strategie UE orientată împotriva diabetului sub forma unei recomandări a Consiliului UE privind prevenirea, diagnosticarea, tratamentul, educația și cercetarea diabetului;

5. invită statele membre să dezvolte, să pună în aplicare și să monitorizeze programe naționale de diabet destinate promovării sănătății, anticipării, prevenirii, diagnosticului și tratamentului precoce al diabetului, adresate publicului larg și, în special, grupurilor cu risc crescut, destinate reducerea inegalităților; optimizarea resurselor de îngrijire a sănătății, dacă este necesar cu o abordare personală;

6. invită statele membre să includă programe de verificare a sănătății în programele naționale pentru diabet, promovând astfel prevenirea și diagnosticarea precoce ca domenii cheie de acțiune;

7. invită Comisia să monitorizeze continuu progresele realizate în întreaga UE în implementarea programelor naționale de diabet, inclusiv prevenirea și diagnosticarea precoce, și să prezinte rezultatele la fiecare doi ani sub forma unui raport al Comisiei;

8. invită Comisia să sprijine statele membre, oferind o imagine de ansamblu regulată a celor mai bune practici și informații despre ceea ce este o agendă națională bună pentru diabet;

9. invită statele membre să elaboreze strategii de intervenție pentru stilul de viață, inclusiv abordări legate de nutriție și exerciții fizice, pentru a preveni diabetul de tip 2 și obezitatea; subliniază, în acest sens, necesitatea armonizării politicilor alimentare în vederea promovării dietelor sănătoase și a alegerilor alimentare informate și sănătoase pentru consumatori;

10. invită statele membre să combine diagnosticul precoce bazat pe un bun sistem de sănătate în școli cu campanii de educație preventivă destinate școlilor primare și secundare, persoanelor care lucrează și profesioniștilor din domeniul sănătății;

11. invită statele membre să elaboreze programe de tratare a bolilor bazate pe boli și orientări de tratament bazate pe dovezi sub forma unor priorități personale convenite de comun acord pentru fiecare diabetic;

12. invită statele membre să se asigure că pacienții din îngrijirea primară și secundară au acces permanent la echipe interdisciplinare de înaltă calitate, la tratamentul și tehnologiile diabetului, inclusiv la tehnologiile e-sănătate, și să sprijine pacienții în dobândirea și păstrarea abilităților și cunoștințelor necesare pentru autotratare adecvată pe tot parcursul vieții;

13. invită Comisia și statele membre să ia în considerare coordonarea, colectarea, înregistrarea, monitorizarea și gestionarea regulată a datelor epidemiologice detaliate privind diabetul pe baza criteriilor comune de măsurare și a datelor economice privind costurile directe și indirecte ale prevenirii și tratamentului diabetului;

14. invită Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea cercetării europene în domeniul diabetului, prin consolidarea cooperării dintre instituțiile academice europene și industrie, precum și agențiile de finanțare publice și private și prin crearea unor infrastructuri comune pentru a sprijini eforturile de cercetare a diabetului în Europa;

15. invită Comisia și statele membre să considere diabetul drept una dintre provocările societale prioritare în domeniul sănătății și să asigure un sprijin continuu pentru finanțarea cercetării diabetului în cadrul actualului și viitorului program-cadru al UE, ținând seama de tipul 1 și diabetul de tip 2; sunt diferite boli;

16. invită Comisia Europeană și statele membre să asigure o urmărire adecvată și adecvată a rezultatului Summitului ONU privind bolile netransmisibile, desfășurat în septembrie 2011;

17. reamintește importanța pentru UE și statele membre de a continua să integreze prevenirea în politicile de mediu, nutriționale și ale consumatorilor pentru a îndeplini obiectivele bolilor netransmisibile și pentru a aborda problemele de sănătate publică, sociale și economice;

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

Decizia nr. Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 (JO L 412, 30.12.2006, p. 1).