radik alista susținător al radicalismului; om radical • radical: tatăl său a fost un mare radical • carte • radicală. iacobin
radical 1. cf. radical 1, 2 2. p. cu siguranță 1
radical 1. care caută schimbarea rapidă și substanțială, obiceiul. în politică, societate; dovezi ale unui astfel de efort (moderat din nou) • radicalist (legat de radicalism): democrați radicali; atitudine politică radicală, radicalistă • revoluționar (op. evolutiv): schimbări revoluționare
2. nerecunoașterea compromisurilor, așteptarea; acționând decisiv și rapid (asupra omului); indicativ al unei astfel de abordări (op. ușoară) • viguroasă • energică • determinată: persoană radicală, viguroasă, energică; ia măsuri radicale, decisive • fără compromisuri (op. conciliantă, moderată): o soluție fără compromisuri; cere ceva într-un mod fără compromisuri • combativ • ascuțit • agresiv (op. represalii, suplu): ton combativ, ascuțit, ofensator; intervenție ascuțită a poliției • extremă: opinie extremă • nemilos • drastic: tratament nemilos, drastic; dietă drastică • rapidă • bruscă • bruscă (op. lentă, lungă): schimbare rapidă, bruscă, bruscă; corectare radicală, rapidă