aproximativ dintre

Discriminare rasială, Astfel, discriminarea pe motive rasiale și etnice este una dintre cele mai grave forme de discriminare din Republica Slovacă, în timp ce dezavantajul bazat pe origine rasială sau etnică se bazează aproape fără excepție pe prejudecăți.

Discriminarea rasială sau etnică este atunci când:

  • persoana este tratată nefavorabil (de exemplu, nu este recrutată);
  • în comparație cu modul în care au fost sau ar fi tratați ceilalți care se află într-o situație similară;
  • iar motivul este originea sa rasială sau etnică.

Problema

Discriminarea pe motive de origine rasială și etnică este legată de situații în care persoanele din alte medii etnice sau rasiale sunt dezavantajate. Pe lângă handicap și vârstă, acesta este cel mai frecvent tip de discriminare, care se manifestă în principal în domeniul ocupării forței de muncă și pe piața muncii, cu accent pe situațiile legate de găsirea și solicitarea unui loc de muncă.

Discriminarea rasială sau etnică se manifestă și în alte domenii ale vieții - educație, acces la servicii și bunuri, acces inegal la asistență medicală și locuință. Marea majoritate a victimelor discriminării nu raportează sau raportează experiențe specifice de discriminare către nicio organizație sau loc în care a avut loc discriminarea din cauza fricii, ignoranței modului de raportare sau a locului de raportare a discriminării sau a experiențelor negative de aplicare a legii.

Prejudecățile angajatorilor sau ale furnizorilor de servicii pot împiedica alții să facă parte din societate, de exemplu, să câștige locuri de muncă sau să închirieze locuințe. Dacă prejudecățile se bazează pe originea rasială, aceasta poate duce la excluderea unei întregi minorități etnice. Acest lucru declanșează o reacție în lanț considerabilă. În comparație cu populația majoritară, minoritățile etnice tind să aibă un risc mai mare de șomaj, lucrează într-un număr limitat de sectoare, cum ar fi construcțiile sau agricultura, au un nivel de educație mai scăzut și condiții de locuință mai slabe.

Țigani

Cercetările efectuate de Agenția pentru Drepturile Omului arată că în cele 11 state membre UE chestionate, situația socio-economică a romilor din patru domenii principale, și anume ocuparea forței de muncă, educația, locuința și îngrijirea sănătății, este nesatisfăcătoare și, în medie, este mai gravă decât situația populația ne-romă care locuiește în imediata vecinătate. Ele arată, de asemenea, că romii continuă să fie discriminați și nu sunt suficient informați cu privire la drepturile lor în temeiul legislației UE, cum ar fi Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE).

În domeniul educației: ?

  • în medie, doar fiecare al doilea copil rom inclus în sondaj frecventează o grădiniță sau o grădiniță;
  • ? cu excepția Bulgariei, Greciei și României, nouă din zece copii romi cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani declară că frecventează școala în timpul școlii obligatorii; ? după finalizarea școlii obligatorii, participarea la educație scade semnificativ: doar 15% dintre tinerii adulți romi incluși în sondaj finalizează învățământul general secundar superior sau profesional.

În domeniul ocupării forței de muncă: ?

  • se afirmă că, în medie, mai puțin de unul din trei romi a lucrat; ?
  • unul din trei respondenți romi a declarat că sunt șomeri; ?
  • alții au declarat că erau gospodine, pensionari, nu puteau lucra sau erau lucrători independenți.

În domeniul asistenței medicale: ?

  • unul din trei respondenți romi cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani a raportat probleme de sănătate care le limitează activitățile normale; ?
  • în medie, aproximativ 20% dintre respondenții romi nu au asigurări de sănătate sau nu știu dacă au una.

În zona locuințelor: ?

  • în medie, mai mult de două persoane locuiesc într-o singură cameră în gospodăriile rome incluse în sondaj; ?
  • aproximativ 45% dintre romi trăiesc în gospodării cărora le lipsește cel puțin una dintre următoarele componente ale echipamentelor de uz casnic de bază, și anume bucătăria, toaleta, dușul sau baia din casă și electricitatea.

  • în medie, aproximativ 90% dintre romii chestionați trăiesc în gospodării cu un venit echivalent sub pragul național de sărăcie; ?
  • în medie, aproximativ 40% dintre romi trăiesc în gospodării în care cel puțin o dată luna trecută cineva a trebuit să se culce flămând pentru că nu își permitea să cumpere alimente.

Discriminarea și conștientizarea drepturilor: ?

  • aproximativ jumătate dintre respondenții romi au declarat că au fost discriminați din motive de origine etnică în ultimele 12 luni; ?
  • aproximativ 40% dintre respondenții romi au informații cu privire la legislația care interzice discriminarea împotriva membrilor minorităților etnice în legătură cu cererile de angajare.

Protecția împotriva discriminării

Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE) adoptat în 2000 a adus schimbări semnificative în modul de combatere a discriminării rasiale în Uniunea Europeană. Înainte de adoptarea directivei, reguli și mecanisme detaliate care interziceau discriminarea rasială existau doar în câteva state membre ale UE. Marea majoritate a acestora a trebuit să aducă îmbunătățiri semnificative pentru a se conforma directivei.

Directiva privind egalitatea rasială conține dispoziții care:

  • să protejeze împotriva discriminării rasiale în ocuparea forței de muncă în utilizarea sistemului de securitate socială sau în achiziționarea de bunuri sau servicii;
  • să permită victimelor discriminării să depună plângeri;
  • să permită organizațiilor precum organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) și sindicatele să ajute victimele discriminării să meargă în instanță;
  • să se asigure că cei care încalcă legea și comit discriminări sunt pedepsiți în consecință;
  • obligă guvernele să înființeze „organisme de egalitate” specializate pentru promovarea egalității;
  • să permită guvernelor să creeze oportunități pentru minoritățile care trăiesc în condiții mai proaste pentru a-și îmbunătăți situația;
  • să se asigure că oamenii sunt informați cu privire la drepturile lor;
  • promovarea cooperării între angajatori și sindicate în lupta împotriva discriminării.

El reglementează, de asemenea, această problemă Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, care, în temeiul articolului 6, obligă statele părți să asigure, prin instanțele naționale competente și alte autorități de stat, tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor protecție eficientă împotriva tuturor actelor de discriminare rasială care le încalcă drepturile omului și libertățile fundamentale, cu încălcarea prezentei convenții, precum și dreptul de a solicita despăgubiri corecte și adecvate în acele instanțe pentru orice prejudiciu suferit ca urmare a unei astfel de discriminări.

Legea anti-discriminare interzice discriminarea pe motive rasiale sau etnice. Din aceste motive, este posibil să se ia măsuri compensatorii temporare pentru a elimina inegalitățile existente. Discriminarea rasială este, de asemenea, interzisă în toate legile relevante. În zonă drepturi la muncă Codul muncii (articolul 1 și § 13) prevede în mod direct interzicerea restricțiilor și discriminării pe motive de rasă sau etnie. În mod similar, Legea cu privire la serviciul public și Legea cu privire la serviciul public interzic discriminarea în relațiile cu funcția publică și în exercitarea muncii în interes public din aceste motive.