Moscova/Tokyo, 24 aprilie 2019 (HSP/Foto: SITA/AP-Lee Jin-man)

Uniunea Sovietică

Rusia și Japonia caută activități reciproc avantajoase și practice în Insulele Kuril

Japonia și Rusia doresc să găsească un cadru reciproc avantajos pentru acțiuni practice comune în Insulele Kuril de Sud, a declarat luni ministrul adjunct de externe rus Igor Morgulov, înainte de discuții la Tokyo cu omologul său japonez Takeo Mori.

"Vrem să găsim programe reciproc avantajoase de acțiune practică comună, care să fie un impuls pentru cooperarea economică între regiuni și care să contribuie cu adevărat la consolidarea vecinătății și a unei atmosfere credibile între statele noastre", a spus el. Morgulov și-a exprimat speranța că părțile vor putea rezolva toate problemele complexe și vor obține rezultate practice dacă vor fi de acord să dezvolte cooperarea practică multilaterală.

Morgulov a adăugat că aceasta a fost a cincea consultare privind acțiunea economică comună în Insulele Kuril de Sud.

Takeo Mori și-a exprimat speranța că viitoarele consultări vor fi fructuoase și vor ajuta Rusia și Japonia să facă progrese în ceea ce privește problema teritorială și tratatul de pace. "Liderii Japoniei și Rusiei, care înțeleg valoarea dezvoltării strategice a relațiilor dintre Japonia și Rusia, prezintă oportunități fără precedent pentru ambele țări", a spus el.

Astăzi, disputa foarte vie despre Insulele Kuril a apărut ca urmare a celui de-al doilea război mondial și provine din ambiguități și dezacorduri cu privire la semnificația Declarației de la Cairo din 1943, a Acordului de la Yalta din februarie 1945, a Acordului de la Potsdam din iulie 1945 și a Tratatului de la San Francisco din septembrie 1951.

Declarația de la Cairo din 1943 nu menționează în mod explicit Insulele Kuril, dar afirmă: „Japonia va fi expulzată și din toate celelalte teritorii pe care le-a acceptat prin violență și lăcomie”.

Acordul de la Yalta, semnat de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică, prevede deja în mod specific despre Insulele Kuril:

„Liderii celor trei mari puteri - Uniunea Sovietică, Statele Unite și Regatul Unit - au fost de acord că două sau trei luni după predarea Germaniei și încheierea războiului din Europa, Uniunea Sovietică va intra în războiul împotriva Japoniei dintre aliații menționați prevedea că: ... 2. Fostele drepturi ale Rusiei încălcate de atacul perfid al Japoniei în 1904 vor fi restabilite, și anume: (a) partea de sud a Sahalinului, precum și insulele vecine, se vor întoarce în Uniunea Sovietică; ... 3. Insulele Kuril vor fi predate Uniunii Sovietice. "

Mai târziu, Japonia a început să susțină că Declarația de la Cairo și Acordul de la Potsdam nu se aplică insulelor, deoarece acestea nu aparținuseră niciodată Rusiei de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări în 1855 și, prin urmare, nu erau nici măcar în 1955,.

Tratatul de la San Francisco a complicat și mai mult situația. O dispută modernă semnificativă cu privire la statutul insulelor Kuril a apărut între Statele Unite și Uniunea Sovietică în timpul pregătirii acestui tratat în 1951. Tratatul urma să fie un tratat de pace permanent între Japonia și puterile aliate ale celui de-al doilea război mondial. În acel moment, însă, Războiul Rece era deja în plină desfășurare, iar poziția SUA în legătură cu acordurile de la Yalta și Potsdam s-a schimbat.

Statele Unite au susținut că Acordul de la Potsdam ar trebui să primeze și că nu este necesară respectarea strictă a Acordului de la Yalta, deoarece, în opinia SUA, însăși Uniunea Sovietică a încălcat mai multe dispoziții ale Acordului de la Yalta în legătură cu drepturile altor țări.

Uniunea Sovietică nu a fost de acord vehement și a cerut Statelor Unite să respecte promisiunile față de Uniunea Sovietică la Yalta ca o condiție pentru intrarea Uniunii Sovietice în războiul cu Japonia.

Un punct special de dezacord la acea vreme a fost faptul că proiectul de text al tratatului care preciza că Japonia va renunța la toate drepturile asupra Sahalinului de Sud și a Insulelor Kuril nu a declarat în mod explicit că Japonia va recunoaște suveranitatea sovietică asupra acestor teritorii.

Uniunea Sovietică a refuzat să semneze Tratatul de la San Francisco și a declarat public că problema Insulelor Kuril este unul dintre motivele dezacordului său cu tratatul. Japonia a semnat și ratificat Tratatul de la San Francisco.

Cu toate acestea, guvernul japonez și majoritatea mass-media japoneze susțin acum că încă de la Conferința de pace de la San Francisco din 1951, Japonia a decis că Kunashiri, Etorofu, Shikotan și Habomai nu fac parte din punct de vedere tehnic al Insulelor Kuril și, prin urmare, nu sunt supuse dispozițiilor din Articolul 2c din contract. Momentul acestei afirmații este pus la îndoială de Rusia și de unii istorici occidentali.

În 1956, lucrurile au început să se schimbe, dar în cele din urmă nu s-a ajuns la un acord comun. În timpul negocierilor de pace dintre Japonia și Uniunea Sovietică din 1956, partea sovietică a propus să soluționeze disputa prin întoarcerea lui Shikotan și Habomai în Japonia. În ultima rundă de discuții, partea japoneză a acceptat slăbiciunea pretenției sale la insulele Iturup și Kunashiri și a fost de acord să se învoiască asupra revenirii insulelor Shikotan și Habomai în schimbul unui tratat de pace.

Cu toate acestea, guvernul SUA a intervenit și a blocat acordul. SUA au avertizat Japonia că retragerea cererii Japoniei asupra altor insule ar însemna că SUA vor păstra Okinawa și vor determina Japonia să respingă aceste condiții.

De atunci, situația a fost mai mult sau mai puțin aceeași de mulți ani. Situația a început să se schimbe numai odată cu sosirea președintelui Vladimir Putin.

La reuniunea lor din Singapore din 14 noiembrie 2018, președintele rus Putin și premierul japonez Abe au convenit să intensifice discuțiile ruso-japoneze asupra unui tratat de pace bazat pe o declarație comună semnată pe 19 octombrie 1956.

Mai târziu, în decembrie, la marginea summitului G20, doi lideri din Buenos Aires au anunțat crearea unui nou mecanism de negociere a tratatului de pace. Diplomați de vârf din ambele țări, Serghei Lavrov și Taro Kono, au fost însărcinați cu supravegherea activității sale.

Ultima declarație comună confirmă faptul că diplomații din ambele țări lucrează foarte mult la o posibilă soluție. Astfel, există o speranță reală că, după ani, cele două mari puteri vor ajunge în cele din urmă la pace, punând capăt războiului de 74 de ani.