Anexa nr. 2 la notificarea modificării, ev. Nr.: 2016/05995-Z1A
Rezumatul caracteristicilor produsului
1. Denumirea medicamentului
2. Compoziția calitativă și cantitativă
Fiecare comprimat conține 500 mg acid acetilsalicilic.
Pentru o listă completă a excipienților, vezi secțiunea 6.1.
3. Forma farmaceutică
Aspirina 500 mg sunt comprimate rotunde albe.
4. Date clinice
4.1 Indicații terapeutice
Medicamentul este utilizat pentru dureri ușoare până la moderate, de ex. dureri de cap, dureri de dinți, dureri musculare, articulare sau menstruale și febră și inflamații.
4.2 Doze și mod de administrare
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat mai mult de 3-5 zile fără consultarea unui medic.
O doză unică este de 1 până la 2 comprimate (500 până la 1000 mg de medicament).
Doza maximă zilnică de 8 comprimate (4 g de medicament) nu trebuie depășită. Dacă este necesar, o singură doză poate fi repetată de 3 până la 4 ori pe zi, la intervale de 4 până la 8 ore.
Copii de la 7 la 12 ani
Copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani pot lua un singur comprimat ½, doza zilnică maximă este de până la 3 comprimate (1,5 g de medicament).
Dacă este necesar, doza unică poate fi repetată de 3 ori pe zi, la intervale de 4 până la 8 ore.
Este mai bine pentru copii să ia comprimate care conțin 100 mg acid acetilsalicilic.
În general, o doză zilnică de aproximativ 60 mg/kg acid acetilsalicilic este recomandată copiilor, administrată în 4 până la 6 doze divizate, i. j. aproximativ 15 mg/kg la fiecare 6 ore sau 10 mg/kg la fiecare 4 ore. În caz de administrare sau utilizare neintenționată la copii, vezi secțiunile 4.9 și 4.4.
Pentru uz oral.
Comprimatele trebuie luate de preferință după masă cu o cantitate mare de lichid.
4.3 Contraindicații
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau la alți salicilați sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1,
- antecedente de astm cauzat de administrarea de salicilați sau substanțe cu efect similar, mai ales după medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
- ulcere peptice active,
- insuficiență renală severă,
- insuficiență hepatică severă,
- insuficiență cardiacă severă,
- asociere cu metotrexat la doze de 15 mg/săptămână sau mai mari (vezi pct. 4.5),
- ultimul trimestru de sarcină.
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție deosebită în următoarele cazuri:
- Hipersensibilitate la alte analgezice, antiinflamatoare sau antireumatice sau la alte alergii.
- Ulcere gastro-intestinale, inclusiv antecedente de boală ulceroasă cronică sau recurentă sau antecedente de sângerări gastro-intestinale.
- Terapie anticoagulantă concomitentă (vezi pct. 4.5).
- La pacienții cu insuficiență renală sau la pacienții cu insuficiență circulatorie centrală (de exemplu, boală vasculară renală, insuficiență cardiacă congestivă, depleție de volum, intervenții chirurgicale majore, sepsis sau evenimente hemoragice masive), deoarece acidul acetilsalicilic poate crește și mai mult riscul de insuficiență renală și insuficiență renală acută.
- Insuficiență hepatică.
Acidul acetilsalicilic poate provoca bronhospasm și poate provoca crize de astm sau alte reacții de hipersensibilitate. Factorii de risc includ prezența astmului, a febrei fânului, a polipilor nazali sau a bolilor respiratorii cronice. Acest lucru se aplică și pacienților care au avut reacții alergice (de exemplu, reacții cutanate, mâncărime și urticarie) la alte medicamente.
Datorită efectului inhibitor asupra agregării plachetare, care poate persista câteva zile după administrare, acidul acetilsalicilic poate duce la creșterea sângerărilor în timpul și după operație (inclusiv intervenții chirurgicale minore, de exemplu extracția dinților).
La doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreția acidului uric. Acest lucru poate declanșa un atac de gută la pacienții predispuși.
Medicamentele cu acid acetilsalicilic nu trebuie utilizate la copii și adolescenți cu boli virale febrile sau non-febrile fără consultarea unui medic. Cu unele boli virale, în special gripa A, gripa B și varicela, există riscul sindromului Reye, o boală foarte rară, dar care pune viața în pericol, care necesită asistență medicală imediată. Riscul poate fi crescut dacă se administrează concomitent acid acetilsalicilic. Cu toate acestea, nu a fost stabilită nicio legătură cauzală. Dacă apare vărsături persistente cu aceste afecțiuni, poate fi un semn al sindromului Rey.
La pacienții cu deficit sever de glucoză-6-fosfat dehidrogenază, acidul acetilsalicilic poate provoca hemoliză sau anemie hemolitică. Factorii care pot crește riscul de hemoliză sunt de ex. doze mari, febră sau infecții acute.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Metotrexat utilizat în doză de 15 mg/săptămână sau mai mare:
Toxicitate hematologică crescută a metotrexatului (scăderea totală a clearance-ului renal al metotrexatului prin antiflogistică și deplasarea metotrexatului de la legarea sa de proteinele plasmatice de către salicilați (vezi pct. 4.3)).
Combinații care necesită îngrijire în utilizare:
Metotrexat utilizat la o doză mai mică de 15 mg/săptămână:
Toxicitate hematologică crescută a metotrexatului (scăderea totală a clearance-ului renal al metotrexatului prin antiflogistică și deplasarea metotrexatului de la legarea sa de proteinele plasmatice de către salicilați).
Anticoagulante, trombolitice/alți inhibitori de agregare a trombocitelor:
Risc crescut de sângerare.
Alte antiinflamatoare nesteroidiene cu doze mari de salicilați:
Datorită efectului sinergic, există un risc crescut de ulcere și sângerări gastro-intestinale.
Inhibitori ai recaptării serotoninei (ISRS):
Datorită efectului sinergic probabil, există un risc crescut de sângerare gastro-intestinală superioară.
Concentrațiile plasmatice de digoxină sunt crescute datorită scăderii excreției renale.
Antidiabetice, de ex. insulină, sulfoniluree:
Efect hipoglicemiant crescut indus de doza mare de activitate a acidului acetilsalicilic hipoglicemiant, mediată de deplasarea sulfonilureei de la legarea proteinelor plasmatice.
Diuretice în combinație cu doze mari de acid acetilsalicilic:
Scăderea filtrării glomerulare prin reducerea sintezei prostaglandinelor renale.
Glucocorticoizi sistemici, cu excepția hidrocortizonului utilizat ca terapie de substituție pentru boala Addison:
Nivelurile de salicilați din sânge sunt reduse în timpul tratamentului cu corticosteroizi și riscul supradozajului cu salicilat este evitat după întreruperea acestui tratament datorită eliminării crescute a salicilaților de către corticosteroizi.
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) în combinație cu doze mari de acid acetilsalicilic:
Filtrarea glomerulară redusă prin inhibarea prostaglandinelor vasodilatatoare. În plus, efectul antihipertensiv este redus.
Toxicitate crescută a acidului valproic datorită deplasării acestuia din locurile de legare a proteinelor.
Creșterea afectării mucoasei gastro-intestinale și prelungirea timpului de sângerare datorită efectelor aditive ale acidului acetilsalicilic și alcoolului.
Uricosurici precum benzbromaronă, probenecid:
Scăderea efectului uricosuric (concurența eliminării acidului uric tubular renal).
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozei mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când este administrat concomitent. Cu toate acestea, limitările acestor date și incertitudinea extrapolării datelor ex vivo la situația clinică înseamnă că nu se pot trage concluzii clare pentru utilizarea regulată a ibuprofenului și că nu se consideră probabil un efect semnificativ clinic la utilizarea ocazională a ibuprofenului (vezi secțiunea 5.1).
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina și/sau dezvoltarea embrio-fetală. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și malformații ca urmare a utilizării unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la începutul sarcinii. Se așteaptă ca riscul să crească odată cu creșterea dozei și a duratei tratamentului. Datele disponibile nu susțin nicio asociere între utilizarea acidului acetilsalicilic și riscul crescut de avort spontan. Datele epidemiologice disponibile privind acidul acetilsalicilic în ceea ce privește malformațiile sunt inconsistente, dar nu poate fi exclus un risc crescut de gastroschiză. Un studiu prospectiv pe 14.800 de perechi mamă-copil expuse la acid acetilsalicilic în stadiile incipiente ale sarcinii (prima până la a patra lună) nu a confirmat nicio asociere cu o incidență crescută a malformațiilor. Studiile la animale au confirmat toxicitatea asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3).
Medicamentele cu acid acetilsalicilic nu trebuie utilizate în primul și al doilea trimestru de sarcină, cu excepția cazului în care este absolut necesar. Dacă medicamentele cu acid acetilsalicilic sunt utilizate de o femeie care încearcă să rămână gravidă sau în primul și al doilea trimestru de sarcină, atunci trebuie utilizată cea mai mică doză, iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil.
În al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la:
· Toxicitate cardiopulmonară (închidere prematură a canalului arterios și hipertensiune pulmonară);
· Disfuncție renală, care poate evolua spre insuficiență renală odată cu dezvoltarea oligohidramniosului.
La sfârșitul sarcinii, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune mama și bebelușul:
· O posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiplachetar care poate apărea chiar și după doze foarte mici;
· Inhibarea contracțiilor uterine, care are ca rezultat întârzierea sau prelungirea travaliului.
Din aceste motive, acidul acetilsalicilic este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină.
Salicilații și metaboliții lor trec în laptele matern în cantități mici.
Deoarece nu s-au observat efecte adverse la sugari după utilizarea ocazională, întreruperea alăptării nu este de obicei necesară. Cu toate acestea, alăptarea trebuie oprită devreme dacă este utilizat în mod regulat sau la doze mari.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Aspirina 500 mg nu are nicio influență asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
4.8 Reacții adverse
Următoarele reacții adverse se bazează pe rapoarte spontane post-introducere pe piață pentru toate formele orale de aspirină, inclusiv terapiile orale pe termen scurt și pe termen lung.
Frecvența reacțiilor adverse:
Foarte frecvente (≥ 1/10)
Frecvente (≥ 1/100 până la 100 mg/kg/zi timp de 2 zile pot provoca toxicitate) pot rezulta din supradozajul cronic, dobândit terapeutic și din intoxicația acută (supradozaj) care poate pune viața în pericol, inclusiv cazuri de ingestie accidentală la copii până la supradozaj accidental .
Intoxicația cronică cu salicilat poate fi periculoasă, mai ales dacă semnele și simptomele otrăvirii sunt nespecifice. Intoxicația cronică ușoară cu salicilat sau salicismul apare de obicei numai după administrarea repetată de doze mari. Simptomele includ amețeli, vertij, tinitus, surditate, transpirație, greață și vărsături, cefalee și confuzie și pot fi ameliorate prin reducerea dozei. Acufene pot apărea la concentrații plasmatice cuprinse între 150 și 300 micrograme/ml. Evenimente adverse mai grave apar la concentrații peste 300 micrograme/ml.
Simptomul de bază intoxicație acută este un dezechilibru acido-bazic sever care poate varia în funcție de vârstă și severitatea intoxicației. Acidoza metabolică este cea mai frecventă la copii. Severitatea otrăvirii nu poate fi estimată numai din concentrația plasmatică. Absorbția acidului acetilsalicilic poate fi întârziată prin încetinirea golirii gastrice, formarea cheagurilor în stomac sau prin administrarea de medicamente pentru acoperirea intestinului. Tratamentul intoxicației cu acid acetilsalicilic este determinat de severitatea, gradul și semnele clinice și este în conformitate cu procedurile standard de tratament otrăvitor. Principalele măsuri ar trebui să fie eliminarea accelerată a medicamentului, precum și ajustarea electroliților și a echilibrului acido-bazic.
Datorită complexității efectelor fiziopatologice ale otrăvirii cu salicilat, semnele și simptomele/constatările pot include:
semne si simptome
Constatări găsite
Măsuri terapeutice
Intoxicație ușoară până la moderată
Spălare gastrică, administrare repetată de cărbune activ, diureză alcalină forțată
Tahipnee, hiperventilație, alcaloză respiratorie
Administrarea de fluide și electroliți
Intoxicație moderată până la severă
Lavaj gastric, administrare repetată de cărbune activ, diureză alcalină forțată, în cazuri severe hemodializă
Alcaloza respiratorie cu acidoză metabolică compensatorie
Administrarea de fluide și electroliți
Administrarea de fluide și electroliți
Respiratorii: variind de la hiperventilație, edem pulmonar non-cardiogen până la stop respirator, asfixie
Cardiovasculare: variind de la aritmii, hipotensiune arterială și stop cardiac
de exemplu. modificări ale tensiunii arteriale, modificări ale ECG
Pierderi de lichide și electroliți:
deshidratare, oligurie până la insuficiență renală
de exemplu. hipokaliemie, hipernatremie, hiponatremia, alterarea funcției renale
Administrarea de fluide și electroliți
Afectarea metabolismului glucozei, cetoza
Hiperglicemie, hipoglicemie (în special la copii)
Niveluri ridicate de cetonă
Gastro-intestinal: sângerări gastrointestinale
Hematologic: variind de la inhibarea trombocitelor la coagulopatie
de exemplu. prelungirea timpului de protrombină, hipoprotrombinemie
Neurologic: encefalopatie toxică și depresie SNC cu manifestări variind de la letargie, confuzie la comă și convulsii
5. Proprietăți farmacologice
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: analgezic, antipiretic, codul ATC: N02BA01
Acidul acetilsalicilic aparține unui grup de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene acide cu proprietăți analgezice, antipiretice și antiinflamatoare. Mecanismul său de acțiune se bazează pe inhibarea ireversibilă a enzimei ciclooxigenază implicată în sinteza prostaglandinelor.
Dozele orale de 0,3 până la 1,0 g de acid acetilsalicilic sunt utilizate pentru ameliorarea durerii și a febrei ușoare, cum ar fi răcelile sau gripa, pentru a reduce febra și a ameliora durerile articulare și musculare.
Este, de asemenea, utilizat pentru tratarea bolilor inflamatorii acute și cronice, cum ar fi artrita reumatoidă, osteoartrita, spondilita anchilozantă.
Acidul acetilsalicilic inhibă, de asemenea, agregarea trombocitelor prin blocarea sintezei tromboxanului A2 în trombocite. Prin urmare, este utilizat pentru diferite indicații cardiovasculare în doze de 75 până la 300 mg pe zi, în general.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozei mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când este administrat concomitent.
Într-un studiu, când o doză unică de 400 mg de ibuprofen a fost administrată fie cu 8 ore înainte, fie în termen de 30 de minute de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81 mg), a existat un efect redus al acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau a agregării plachetare.
Cu toate acestea, limitările acestor date și incertitudinea extrapolării datelor ex vivo la situația clinică înseamnă că nu se pot trage concluzii clare pentru utilizarea regulată a ibuprofenului și că nu se consideră probabil un efect semnificativ clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
După administrarea orală, acidul acetilsalicilic este absorbit rapid și complet din tractul gastro-intestinal. Acidul acetilsalicilic este transformat în principalul său metabolit activ, acidul salicilic în timpul și după absorbție. Concentrațiile plasmatice maxime de acid acetilsalicilic sunt atinse după 10-20 minute și acid salicilic după 0,3-2 ore.
Atât acidul acetilsalicilic, cât și acidul salicilic sunt puternic legate de proteinele plasmatice și se distribuie rapid în toate părțile corpului. Acidul salicilic trece în laptele matern și traversează placenta.
Acidul salicilic este eliminat în mare măsură prin metabolismul hepatic. Metaboliții săi includ acid saliciluric, salicilfenol glucuronid, salicilacetilglucuronid, acid gentisic și acid gestisuric.
Cinetica de eliminare a acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolismul său este limitat de capacitatea enzimelor hepatice. Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare variază între 2 și 3 ore după dozele mici, până la aproximativ 15 ore după dozele mari. Acidul salicilic și metaboliții săi sunt excretați în principal de rinichi.
5.3 Date preclinice de siguranță
Datele preclinice privind siguranța acidului acetilsalicilic sunt bine documentate.
În studiile pe animale, salicilații au cauzat leziuni renale în doze mari, dar fără formarea altor leziuni organice. Acidul acetilsalicilic a fost testat suficient in vitro și in vivo pentru mutagenitate. Nu s-au observat semne semnificative ale potențialului mutagen. Același lucru se aplică studiilor de carcinogenitate.
Salicilații au prezentat efecte teratogene în studiile pe animale și într-o serie de specii de animale diferite. Au fost raportate defecte de implantare, efecte embriotoxice și fetotoxice după expunerea prenatală, iar descendenții au fost afectați de învățare.