care

Stres. Cuvântul, care este în prezent inflexionat în toate cazurile, care umple titlurile ziarelor și despre care s-au scris zeci, poate chiar sute de cărți. Deși oamenii din Anglia victoriană sunt deja cunoscuți că suferă de stres cronic, este considerat un fenomen modern. Ce anume se află în spatele acestui termen? Și ce reacții declanșează stresul în corpul nostru?

Să începem cu definiția stresului. Psihologii o descriu ca un răspuns imediat la presiunea externă. O cantitate rezonabilă de stres este bună: persoanele care nu sunt deloc stresate nu repetă înainte de examene sau nu respectă termenele la locul de muncă. În majoritatea cazurilor de zi cu zi, când dispare presiunea externă, dispare și stresul. Astfel, este mai ușor, dacă este posibil, să faci față stresului pur și simplu: eliminând cauza acestuia. Deci, dacă îndeplinim o sarcină provocatoare la locul de muncă, vorbim despre probleme într-o relație sau luăm o pauză de la o persoană pe care nu o putem suporta, stresul imediat dispare. Dar este diferit cu stresul cronic și pe termen lung.

Efecte imediate versus efecte întârziate

De unde a venit mecanismul stresului? Rădăcinile sale pot fi urmărite adânc în istoria omenirii. Oamenii preistorici, ca toate celelalte mamifere, au trăit într-un „mediu de întoarcere imediată”, ceea ce înseamnă că deciziile lor au avut un impact imediat. De exemplu, când au văzut un prădător, un val de anxietate a cuprins-o și au știut că trebuie să fugă. Sau când le era prea foame, stresul i-a forțat să se concentreze pe găsirea rapidă a ceva de mâncare. Când amenințarea a dispărut, stresul a dispărut. Oamenii moderni, pe de altă parte, trăiesc într-un „mediu de întoarcere târzie”: rezultatele și efectele deciziilor noastre pot dura ceva timp pentru a se materializa. De exemplu, nu vom fi recompensați pentru muncă până la sfârșitul lunii, efectul studiului, datorită căruia vom obține calificările necesare, s-ar putea să nu se manifeste timp de câțiva ani, iar în cazul economisirii/neeconomizării bani, vom simți rezultatele acestei decizii. Drept urmare, stresul nu are de unde merge și se acumulează.

Teoria stresului

Deși stresul la pacienții lor a fost remarcat de medici încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acesta a fost definit ca un termen medical de către fiziologul și endocrinologul maghiar-canadian Hans Selye (care, apropo, a obținut o diplomă de medicină la Universitatea Charles din Praga). În anii 1930, a venit cu teoria stresului. Potrivit ei, stresul este o reacție nespecifică a organismului la stimulii de stres, ceea ce înseamnă că animalele răspund la efectele nocive (cum ar fi rănirea sau infecția) întotdeauna cu aceeași reacție fiziologică - secreția hormonilor stresului în sânge. Mai târziu, alți cercetători au arătat că stresul nu este doar un răspuns la impulsurile fiziologice, ci și la stresul mental: de exemplu, mutarea, schimbarea locului de muncă sau pierderea unei persoane dragi.

Stresul cronic este nesănătos

Poate că toți cei care au avut vreodată un examen dificil, un interviu de angajare sau au trebuit să vorbească în fața unui grup de oameni au experimentat-o. Este posibil ca mâinile să transpire, inima să-ți bată, să fi fost iritat sau să ai stomacul ca apa. Stresul extrem sau pe termen lung poate avea o serie de alte simptome și consecințe care sunt periculoase pentru sănătatea noastră. Dacă suntem stresați în mod cronic, dormim mai rău, avem mai puțină energie și pot fi lipsiți de dispoziție. Stresul crește tensiunea arterială, ceea ce poate duce la boli cardiovasculare pe termen lung. De asemenea, este asociat cu supraalimentarea, fumatul și consumul excesiv de alcool, care poate duce la alte probleme de sănătate. De exemplu, bărbații japonezi care au ore suplimentare extreme la locul de muncă (50 de ore pe lună) au fost mai predispuși să dezvolte diabet decât colegii lor care nu au lucrat la fel de mult. Cu toate acestea, nu s-a dovedit dacă aceste riscuri s-au datorat numai stresului sau lipsei de efort fizic, nutriției nesănătoase sau altor factori.

Ajutor de la natură

Dar nu vă agățați capul, stresul poate fi combătut! Există mai multe rețete. Plimbări scurte, ascultarea de muzică sau exerciții de respirație sau masaj vă vor ușura pentru o perioadă scurtă de timp. De exemplu, o dietă echilibrată pe termen lung, multă odihnă și somn și știința că nu poți mulțumi niciodată tuturor. Ierburile sunt, de asemenea, de mare ajutor pentru a vă ajuta împotriva anxietății sau relaxării. Bunicile noastre știau deja că sunătoarea și valeriana ajută cel mai bine nervii. Iubirea iubește frica și nervozitatea și contracarează sentimentele de tensiune emoțională excesivă, valeriana are efecte calmante și ajută la anxietate. Ambele comori din regatul plantelor sunt conținute în GS Anxiolan. În plus, găsim magneziu și vitamina B6 în ea. Aceste substanțe contribuie la reducerea oboselii și epuizării și au un efect pozitiv asupra întregului nostru sistem nervos.