UNIVERSITATEA CATOLICĂ DIN RUŽOMBERK STUDIO SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK Ružomberok 2013
STUDIA SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK Numărul 5, r. 2013, anul XII. Publicat de 5 ori pe an Redactor-șef: doc. PaedDr. Tomas Jablonsky, dr. Colegiul editorial: doc. PaedDr. Dr. Tomáš Jablonský, M. prof. Prof. KU Dr. Dr. ThDr. Dr. Amantius Akimjak. prof. dr. hab. Dr. Stanislaw Juszczyk. prof. PaedDr. ThDr. Dr. Jozef Lescinsky. prof. dr hab. Dr. Adam Stankowski. doc. Dr. Dr. PaedDr. Dr. Miroslav Gejdos. doc. Dr. Dr. Daniela Kolibova, CSc. doc. ThLic. PaedDr. Dr. Alojz Kostelansky. doc. Dr. Dr. Dr. Irena Kamanová doc. Dr. Dr. Dr. Antónia Tisovičová, M. prof. KU dr. Dr. Gabriela Sarnikova. Dott. Dr. Dusan Kovac-Petrovsky. Dr. Dr. Dr. Lenka Stefakova. Coperta: doc. akad. El a avut. Întâlniri Pavol în Rusia, ArtD. Editarea limbii: PaedDr. Dr. Olga Drobna. Rata: mgr. Dr. Lucia Griesova. EV 4416/11 Universitatea Catolică din Ružomberok VERBUM - editura KU Hrabovská cesta 5512/1A 034 01 Ružomberok IČO: 37-801-279 ISSN 1336-2232
Familia cu un senior ca parte a unei echipe interdisciplinare Miroslava Tokovská, Jana Šolcová. 248 Forme instituționale de previziune a persoanelor în vârstă pe exemplul casei de asistență socială din Wysock Katarzyna Tomaszewska, Alicja Kłos. 257 Posibilități de educare a persoanelor în vârstă în facilități instituționale Katarína Zrubáková. 266 Recenzii. 278
Forme instituționale de îngrijire a persoanelor vârstnice pe exemplul căminului de bătrâni din Wysock Katarzyna Tomaszewska, Alicja Kłos. 257 Posibilități de educație pentru seniori în Institutul Constituțional Katarína Zrubáková. 266 Critici. 278
Cuvânt înainte de ajutor axat pe grupurile țintă selectate: individ, familie, grup, comunitate. În selectarea și compunerea studiilor științifice ale experților în asistență medicală, moașă și asistență socială, am fost îndrumați nu numai să aducem o viziune erudită și actualizată a problemei din punctul de vedere al disciplinei de cercetare, ci și să aducem atenție pentru cititorul atent din poziția de experți în alte profesii auxiliare., cheie pentru practicarea eficientă a profesiei de cititor. Din punctul de vedere al inspirării și aducerii de noi provocări pentru propria dezvoltare profesională. doc. Dr. Dr. Dr. Irena Kamanová 12
Rezolvarea prefațelor în cooperarea interdisciplinară la nivel de protecție de către Republica Slovacă și Republica Poloneză. Prin subsistemele individuale sunt procesate evenimentele și formele individuale de ajutor axate pe grupurile țintă selectate: individul, familia, grupul, comunitatea. În timpul selecției și compunerii studiilor științifice ale specialiștilor în asistență medicală, asistență la naștere și asistență socială, am urmărit obiectivul de a aduce nu doar o viziune informată și reală asupra problemelor din punctul de vedere al disciplinei științifice explorate, ci valoare pentru a permite cititorului atent să simtă problemele simultan din poziția specialiștilor din celelalte profesii ajutătoare, care sunt profesia cheie pentru performanța eficientă a profesiei cititorului. Punctul de vedere care inspiră și aduce noi provocări pentru propria dezvoltare profesională. doc. Dr. Dr. Dr. Irena Kamanová 14
Gejdošová, Z.: Sistemul de protecție socială în Republica Slovacă Imaginea nr. 1: Organizarea protecției sociale în Republica Slovacă Sursa: Bednárik (2012) Uniunea Europeană se angajează să sprijine cooperarea dintre statele membre în modernizarea sistemelor lor de protecție socială, care se confruntă cu probleme similare. 38
STUDIA SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK 2013, nr. Ponderea 5 a beneficiilor pentru locuință și excluziune socială a fost prezentată în Cipru (10,6%) și Țările de Jos (8,0%). Imaginea nr. 4: Cheltuieli de protecție socială în statele membre ale UE, 2009 41
STUDIA SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK 2013, nr. 5 Dezvoltarea cheltuielilor pentru prestații sociale în scopuri de boală/îngrijire a sănătății și dizabilități în 2010 și 2011 Cheltuielile în scop de boală/îngrijire a sănătății în 2010 au ajuns la 3.657,1 mil. euro. Comparativ cu 1995, au crescut cu 3,2. ori. Cheltuielile în acest scop au reprezentat cea mai mare pondere din PIB în 1996 și 1997 (7,0%), cea mai mică în 2006 și 2007 (4,7%). Imaginea nr. 6: Cheltuieli cu prestații sociale în scopul îmbolnăvirii/îngrijirii sănătății în Republica Slovacă în 2010 Sursa: http: //portal.statistics.sk/files/Sekcie/sek_600/Socialne_statistiky/Socialne_sta tistiky/socialna_ochrana/esspros-2009-2010 .pdf V În 2011, cheltuielile pentru scopuri de îmbolnăvire/îngrijire a sănătății au ajuns la 3.725 mil. euro. Evoluția cheltuielilor cu prestații sociale în scopul dizabilității în 2010 și 2011 este ilustrată în figurile nr. 7 și 8. 43
Gejdošová, Z.: Sistemul de protecție socială în Republica Slovacă Imaginea nr. 7: Cheltuieli cu prestații sociale în scopuri de handicap Sursa: http: //portal.statistics.sk/files/Sekcie/sek_600/Socialne_statistiky/Socialne_sta tistiky/socialna_ochrana/esspros-2009-2010.pdf Cheltuieli cu scopul de handicap atinse în 2010 1 035,2 mil. În comparație cu 2011, EUR a crescut cu 47,8 mil. euro. Conform imaginii nr. 6 Cheltuielile cu scopul invalidității în 2011 au crescut de 4,6 ori față de 1995. Cheltuielile în acest scop au reprezentat cea mai mare pondere din PIB în anul de criză din 2009 (1,72%), cea mai mică din 1996 (1,19%). Indicii de la an la an pentru cheltuielile cu pensiile de invaliditate (în vârstă activă) au fost extreme pentru indicii 1997/1996 (12,8%) și 2004/2003 (12,6%), după anul de criză indicele 2010/2009 a scăzut la 5,4%. Datele privind cheltuielile cu indemnizațiile de asistență personală și indemnizațiile pentru îngrijirea copiilor nu sunt monitorizate în funcție de vârsta beneficiarului și de tipul de pensie primită. Din 2004, cheltuielile cu indemnizațiile de îngrijire în numerar au fost reclasificate de la invaliditate la bătrânețe. (ESSPROS Cheltuieli și venituri pentru protecția socială și numărul beneficiarilor de pensii în 2011, p. 14) 44
Gejdošová, Z.: Sistemul de protecție socială în Republica Slovacă a gradului de severitate este prezentat în imaginea nr. 7. Acestea sunt tumori, tulburări circulatorii, tulburări mentale, tulburări nervoase și tulburări sanguine. Potrivit autorilor documentului, schimbările în dezvoltarea pensiilor de invaliditate au răspuns la modificările legislative în vigoare din 2004, cu rata maximă pentru pensiile de invaliditate cu dizabilități mai mici. Această situație a fost afectată și de transferul pensiei de invaliditate de la total la parțial după o reevaluare a cazurilor individuale. Mai multe schimbări sunt ilustrate de imaginea nr. 8. Imaginea nr. 9: Numărul tuturor pensiilor de invaliditate nou acordate în SR, în funcție de tipul de invaliditate și dintre care cele mai frecvente 5 cauze de invaliditate în 2011 pentru bărbați și femei Sursa: material propriu, disponibil pe Portalurile reglementărilor legale, MS SR https://lt.justice.gov.sk/ attachment/vlastny_material.pdf? insteid = - 1 & attEID = 46924 & docEID = 253424 & matEID = 5328 & langEID = 1 & tStamp = 2012072 6134435673 Imaginea nr. 10: Numărul de pensii de invaliditate nou acordate în Republica Slovacă în anii 2000 2011 cu o scădere a VZČ la 70% Sursă: material propriu, disponibil pe portalurile de reglementări legale, MS SR https://lt.justice.gov. sk/attachment/vlastny_material.pdf? insteid = - 1 & attEID = 46924 & docEID = 253424 & matEID = 5328 & langEID = 1 & tStamp = 2012072 6134435673 46
Haburajová Ilavská, L., Drzsíková, M., Baková, D.: Fenomenul lipsei de adăpost în contextul angajabilității în condițiile Republicii Slovace KOTÝNKOVÁ, M. 2003. Tendințe în prevenirea lipsei de adăpost. În: Exemple de bune practici în lupta împotriva persoanelor fără adăpost. Praga: Naděje, 2003. p. 15 22. ISBN 80-86451-05-4. MATOUŠEK, O. KOLÁČKOVÁ, J. KODYMOVÁ P. 2005. Asistență socială în practică. Praga: Portal, 2005. 352p. ISBN 80-7367-002-X PAVELKOVÁ, J. 2010. Studiu antropologic și social al problemei persoanelor fără adăpost și a cerșetorilor din Republica Cehă. Praga: ECON Publishing s.r.o., 2010. 259 p. ISBN 978-80-86433-50-9. TVRDOŇ, M. KASANOVÁ, A. 2004. Sărăcia și lipsa de adăpost. Nitra: Facultatea de Științe Sociale și Sănătate UKF, 2004. 141p. ISBN 80-8050-776-7. Recenzent: doc. MUDr. Alena Voseckova, CSc. 58
STUDIA SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK 2013, nr. 5 Tabelul 3: Vârsta ca factor de risc Opțiuni n% 41-50 de ani 5 5 51 60 de ani 8 8 61 70 de ani 33 34 Mai mult de 70 51 53 Total 97 100 Ajutoarele compensatorii utilizate de departamentele de prevenire a căderii sunt: butoaie 41%, cărucior 40%, escortă personală 14%, bastoane 5% (Tabelul 4). Tabelul 4: Ajutoare de compensare Opțiuni n% Barly 40 41 Sticks 5 5 Trolley 39 40 Escorta personală 13 14 Total 97 100 Cel mai frecvent loc de căderi în secții este o cameră 58%, un coridor 21% și o baie 21%. Cea mai frecventă cauză de căderi conform diagnosticelor medicale sunt bolile neurologice (boala Parkinson, epilepsia, NCMP, boala Alzheimer etc.) la 51%, în mod similar, vârsta pacienților a fost identificată de către respondenți la 51% ca fiind o cauză a căderilor, scăzută autosuficiența în 48%, hipotensiunea în 47%, tulburările mentale în 18% și hipoglicemia în 2% (Tabelul 5). Tabelul 5: Cele mai frecvente diagnostice ca cauză a căderilor Opțiuni n% Boli neurologice 49 51 Hipotensiune 46 47 Hipoglicemie 2 2 Tulburări mintale 17 18 Scăderea autosuficienței 47 48 Vârstă 49 51 Factorii care cauzează căderi sunt o combinație de extern și intern . Combinație de factori 85%, interni 8% și externi 7% (Tabelul 6). 65
Hudáková, Z., Srližová, M., Zięba, HR: Căderile pacienților cu risc ridicat și prevenirea acestora Tabelul 6: Factori de risc Opțiuni n% Externe 7 7 Interne 8 8 Combinarea ambelor 82 85 Total 97 100 Respondenți au declarat că din construcții iar echipamentele tehnice pentru materiale includ echipamente pentru paturi asociate 33%, balustrade în 29%, podea antiderapantă în 17%, podea fără bariere 10%, iluminare 10% și semne de avertizare în 1% (Tabelul 7). Tabelul 7: Factori de dispunere a departamentului Opțiuni n% Etaj antiderapant 16 17 Etaj fără bariere 10 10 Balustrade 28 29 Iluminat 10 10 Echipament pentru paturi asociate 32 33 Semne de avertizare 1 1 Total 97 100 un pat prost (20%), pardoseli de suprafață (18,5%), medicamente (32%) în principal hipnotice, încălțăminte necorespunzătoare (15,5%), utilizarea insuficientă a ajutoarelor 13%) și iluminare slabă (1%) (Tabelul 8). Tabelul 8: Factori de mediu Opțiuni n% Suprafață umedă a podelei 18 18,5 Pat neadecvat 19 20 Nu se utilizează ajutoare 13 13 Încălțăminte neadecvată 15 15,5 Medicamente (hipnotice) 31 32 Iluminare slabă 1 1 Total 97 100 Dintre celelalte boli, acestea cresc riscul pacienților scăderea cea mai mare miopatie 44%, diabetul zaharat 34% și tulburările mentale 22% (Tabelul 9). 66
STUDIA SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK 2013, nr. 5 MAREČKOVÁ, J. 2006. Diagnostici de asistență medicală în domeniile NANDA. Praga: Grada, 2006. 263 p. ISBN 80-247-1399-3. NOVYSEDLÁKOVÁ, M., HUDÁKOVÁ, Z. 2009. Factorul de risc de imobilitate al ulcerelor de presiune. În: Proceedings of the Ružomberok Health Days 2009 conference, Noi descoperiri în domeniul științelor medicale, asistenței medicale și asistenței medicale. Ružomberok: Facultatea de Sănătate a Universității Catolice din Ružomberok, 2009, ISBN 978-80-8084-507-0, p.25. POLEDNÍKOVÁ, L. 2006. Asistență medicală geriatrică și gerontologică. Martin: Osveta, 2006. 216p. ISBN 80-8063-208-1. VEČERKOVÁ, J. 2012. Probleme de căderi la seniori spitalizați. (Lucrare de licenta). Olomouc: Universitatea Palacký, Facultatea de Științe ale Sănătății, Departamentul de asistență medicală. 2012. 42 p. http://theses.cz/id/v6awlt/bakalsk_prce_jana_veerkov.pdf. VYHNÁLEK, R. 2007. Prevenirea căderilor în unitățile medicale - calea spre perfecțiune și îmbunătățirea calității. Praga: Grada, 2007. 171p. ISBN 978-80- 247-1715-9. Recenzent: dr. Dr. Katarina Zrubakova. 69
STUDIA SCIENTIFICA FACULTATIS PAEDAGOGICAE UNIVERSITAS CATHOLICA RUŽOMBEROK 2013, nr. 5 Graficul 1: Forme de comunicare Deficienții de vedere utilizează diverse mijloace compensatorii în comunicare. Hamadová afirmă: Prin utilizarea mijloacelor de ajutor, o persoană cu dizabilități devine mai independentă și situația pe care o gestionează cu succes este întărită prin încrederea în sine (Hamadová, 2007, 118). În cadrul sondajului, am ajuns la constatările prezentate în Graficul 2. Graficul 2: Ajutoare compensatorii În plus față de ochelari, mătreața este utilizată și la persoanele cu deficiențe de vedere (Moravcová, 2004). Lupele reprezintă ochelari continuați care măresc la distanță mică în mărire de la 1,5x la 20x (Moravcová, 2004, 100). 20 (22,22%) respondenți au ales o altă opțiune, adăugând că părerea lor a fost că 15 respondenți foloseau în principal computere și 5 respondenți foloseau în principal telefoane mobile. Calculatoarele și telefoanele mobile sunt utilizate ca un ajutor compensatoriu modern. Monitoarele vin în diferite modele. Sunt utilizate computere cu ieșire vocală, cu software special (Moravcová, 2004). 81
Kamanová, I., Peťo, V.: Regiunea autoguvernată Žilina ca furnizor de servicii sociale și de sănătate în contextul istoric VITEK, P. 2007. Istoria casei de copii din Ružomberok 1922 1960. Ružomberok: Casa de copii, 2007. 11 p. STRAŇAN, M. 2003. Cereale din istoria Kysucká. In istorie. Revue o dějinách společnosti, 2003. roč. 3, nr. 4. ISSN 1335-8316, p. 21 26. Legea nr. 14 din 1876 privind legea privind asistența medicală și articolul XIV. din 1891 privind trezoreriile raionale pentru sprijinirea bolnavilor Legea nr. XXI. din 1898 privind acoperirea cheltuielilor pentru tratamentul bolnavilor Legea nr. 2/1918 Coll. privind înființarea Legii nr. Ministerului Sănătății Publice și Educației Fizice 221/1924 Coll. privind asigurarea angajaților în caz de boală, invaliditate și bătrânețe Legea nr. 221/1925 Coll. privind asigurarea de boală pentru angajații publici Legea nr. 49/1947 Coll. privind naționalizarea Legii nr. 103/1951 Coll. privind Legea nr. 4/1952 privind îngrijirea igienică și anti-epidemică Legea nr. 448/2008 Coll. pe servicii sociale Recenzor: Ing. Bc. Dr. Martina Spanikova. 108