impactul

Astronomii și-au exprimat recent îngrijorarea cu privire la impactul megazogrupurilor prin satelit asupra cercetării științifice. Pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor grupuri de sateliți pentru observațiile astronomice, Observatorul European Sudic (ESO) a comandat un studiu științific cu un accent principal pe telescoapele ESO care observă în vizibil și în infraroșu, dar care observă și alte observatoare. Studiul a luat în considerare un total de 18 sisteme de satelit în curs de dezvoltare, inclusiv SpaceX, Amazon, OneWeb și altele, care formează împreună aproximativ
26.000 de sateliți au fost acceptați pentru publicare în revista Astronomy & Astrophysics. Studiul a constatat că telescoapele mari, cum ar fi VLT (Very Large Telescope, ESO) sau viitorul ELT (Extremely Large Telescope, ESO) vor fi „ușor afectate” de grupurile de sateliți în curs de dezvoltare. Efectul este mai pronunțat pentru expuneri lungi (aproximativ 1000 s), dintre care până la 3% pot fi distruse în amurg, adică între apusul soarelui și începutul nopții astronomice, sau între noaptea târzie și răsăritul soarelui. Expunerile scurte ar trebui să fie mai puțin afectate, mai puțin de 0,5% din observații ar trebui distruse.

Observațiile obținute în altă perioadă vor fi, de asemenea, mai puțin afectate, deoarece sateliții vor fi în umbra Pământului și, prin urmare, vor fi aprinși. În funcție de cerințele științifice, acest impact poate fi redus în continuare prin planificarea adecvată a observațiilor pe telescoapele ESO, deși această planificare nu este complet simplă. În ceea ce privește industria, un pas eficient pentru reducerea consecințelor este reducerea luminozității (reflectivității) sateliților. Studiul a constatat, de asemenea, că cel mai mare impact va fi asupra tururilor cu unghi larg, în special cele efectuate de binocluri mari. De exemplu, 30 până la 50 la sută din imaginile obținute de Observatorul Very Rubin (US National Science Foundation, nu ESO) vor fi „afectate semnificativ”, în funcție de perioada anului, momentul expunerii și parametrii simplificați ai modelului folosit. Tehnicile care ar trebui să reducă impactul sistemelor de satelit asupra telescoapelor ESO nu sunt aplicabile aici, deși alte metode sunt explorate în mod activ. Vor fi necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin consecințele științifice ale pierderii datelor observaționale, precum și complicațiile procesării acestora.

Publicat în revista QUARK 4/2020, RNDr. Zdeněk Komárek