17 rezultate găsite (1 pagină)
ceartă expresie verbală intolerantă a dezacordului • durere • răutate: certuri familiale, răutate, răutate • controversă: provoacă controverse • furie: ritualuri nesfârșite în familie • ieșire: face rezultate • neînțelegere (dezacord în opinii) • luptă: lupte verbale • luptă: fiul s-a luptat cu mama sa • sună. scenă: scenă isterică pe stradă • apel.: defect • sudură: cauză sudură • expr. război: război intern • expr. furtună (ceartă violentă): furtună conjugală • expr. coliziune (schimb ascuțit de opinii): coliziune ascuțită în controversă • expr. dilua. vadenica (Novomeský) • carte. ceartă: a provoca o ceartă la locul de muncă • incident (întâlnire mai mică, neplăcută de opinii): incident între frați • conflict (întâlnire mai serioasă de opinii conflictuale): am avut un conflict unul cu celălalt • controversă
dispută prima întâlnire de opinii al. interese • conflict: rezolva disputele internaționale, conflictele prin negociere; intra într-o dispută, conflict • dezacord (dezacord în opinii): dezacorduri familiale • neînțelegere (dezacord în opinie): au neînțelegeri • tranșee (de obicei la plural): fricțiuni politice • ruptură • cărți. dezarmare (întreruperea contactelor pentru dispute): a provoca o ruptură, dezarmare • contradicție • carte. dezacord: conflicte familiale, dezacorduri • coliziune (încrucișare, suprapunere cu ceva): conflict între interese și responsabilități • publ. confruntare (dezacord în opinii): confruntări frecvente între colegi • carte. controversă: a existat o controversă între ele • cărți.: sudură • nu sudură • pejor. învechit.: răutăcios • răutăcios
2. p. cearta, coliziune 3
cearta p. cearta, coliziune 3
coliziune 1. impact puternic al corpurilor în mișcare unul asupra celuilalt: coliziune de mașini, trenuri • coliziune: coliziune de trafic • coliziune: coliziune de bile • apel. carambola: a asista la o carambola • accident (accident de circulatie): a murit intr-un accident • subšt. furtună
A doua întâlnire de luptă, de obicei. caracter local: ciocnire cu revolte • conflict: conflictul a atins proporții neașteptate • luptă: câștigă lupta • luptă: cădea în luptă • meci: meci cu superioritate • incident: incident de frontieră • luptă (meci de luptă scurtă): lupte de patrulare • luptă: provoca o luptă • confruntare: amenință confruntarea forțelor • ciocnire mai puțin adecvată (mai ales în jurnalism): a avut loc o ciocnire la demonstrație; pren. idei de întâlnire
3. un schimb acerb de opinii: s-a produs o coliziune între frați • ceartă: ceartă de familie • porcărie: porcărie inutilă • defect: înfrângere pentru bani • dispută: provoacă dispută • bătălie: mama s-a luptat cu fiul ei • incident: astăzi am avut un incident cu soția • furie: rânduri nesfârșite de moștenire • ieșire: realizarea rezultatelor • confruntare: confruntare ideologică • conflict: conflict dramatic • luptă: mici lupte • conversație scenă: scene isterice • expr.: furtună • război • furtună: furtună dublă, război intern, furtună dărâmată • apel. defect: bărbatul și femeia au intrat în defect (Timrava) • expr. dilua. vadenica (Novomeský) • apel. expr. harmatanec • kniž. ceartă
4. suma dedusă dintr-o anumită sumă • odb. deducere: deduceri de împrumut
5. numai eu Nu. rezultat al condensării vaporilor de apă în aer sub formă de lichid al. apă înghețată: luna mai este bogată în precipitații • ploi (precipitații care cad în picături pe pământ): ploi abundente • zăpadă (abur înghețat care cade sub formă de alb pe jos): zăpadă slabă • ghețar • grindină • grindină (bucăți de gheață care cade ca precipitații): Ghețarul a distrus recolta; grindină a căzut ieri
a se cearta furios face schimb de opinii cu afirmarea necritică a propriei opinii • a certa • a scârțâi • a certa: vecinii se ceartă, scârțâie; băieții se ceartă, se ceartă, se ceartă despre care este mai deștept. a lupta: s-a zbătut imediat cu toată lumea • deranjează (brusc, brusc): se deranjează ca pe piață • expr.: mușcă • mănâncă: mușcă, mănâncă pentru proprietate • mușcă. a se păra: erau păroși în casă • a se certa • expr.: întinde • întinde • pejor. ceartă (ceartă pentru meschinătate, lucruri banale): ceartă, întindere pentru fiecare lucru mic • carte. învechit. a diferi: a diferi între ei (Záborský) • fraz. expr. trage-ți degetele (cu cineva): Nu-i voi mai trage degetele • pren. expr. cosi • expr. ceartă (cuminte): copii hărțuiți la prânz • au o dispută • salvează • carte. ceartă (în același timp impune ceva): au o dispută, se ceartă pentru bani • să lupte • fraz. a schimba opinii • a argumenta (se opune ascuțit opiniilor opuse) • subšt. a practica (a rezista): Nu te mai certa cu noi! • nar. mâncare excesivă (Timrava) • nat. a se răsfăța (Kukučín) • nat.: mesteca • prinde din urmă • înșeală
cearta p. a certa, a se gândi
deranjează schimbul de opinii cu violență (adesea cu furie) • ceartă • scârțâit • ceartă: se certau, se certau asupra proprietății; au scârțâit, s-au certat despre detalii • salvate • cărți. a se certa (în același timp pentru a pune în aplicare ceva): el s-a certat cu un vecin despre grădină • a argumenta • a tachina • expr. ceartă (deranjează într-o mică măsură): copiii s-au certat pentru jucării • rezistați (rezistați în același timp): Ce vă supărați? • cearta • suna. expr. cârpă (deranjează pentru meschinătate): ceartă pentru prostie • expr.: mușcați • tundeți • părul • sunați. expr. a mânca • pren. peior. scoarță/scoarță una la cealaltă • fraz. expr. trage de degete (cu cineva) • nar. mâncare excesivă (Timrava)
ceartă p. zgârietură
zgârietură care provoacă scârțâituri, certuri • ceartă • ceartă • expr.: abur • clichet • burghiu • expr. dilua. zadierač • kniž. certăreţ
intoleranță o caracteristică a celui care nu poate fi de acord cu cineva (op. intoleranță): intoleranța este cauza răului • certuri (o caracteristică a celui căruia îi place să se certe) • certuri (o caracteristică a celui căruia îi place să se certe deseori) • scârțâitură • scârțâit • scârțâit (o calitate a celui căruia îi place să scârțâie): era cunoscută pentru scârțâitul ei, scârțâitul (l) vioiciunea • cărțile.: intoleranță • intoleranță • intoleranță (op. toleranță, toleranță): intoleranță religioasă, intoleranță • carte. certăreţ
cearta p. scârțâind
scârțâit o caracteristică a celui căruia îi place să se certe, scârțâie • scârțâit • scârțâit: scârțâit, scârțâit, scârțâit are în natură • ceartă • ceartă • ceartă • cărți. ceartă: cu ceartă, ceartă, ceartă nu vei merge departe • intoleranță (manifestată prin scârțâit)
ceartă care tinde să se certe deseori, să scârțâie, să provoace tensiuni, dispute; mărturisind ceartă • ceartă: bărbat ceartă, ceartă • seducător • carte. ceartă: vecin seducător, ceartă • scârțâit • scârțâit • scârțâit (adesea pentru meschinătate): scârțâit, scârțâit (l) femeie vie; scârțâie (l) ton viu în voce
p. de asemenea intolerant
un intolerant care nu este de acord cu nimeni, care nu respectă opinia altora, provoacă certuri; mărturisind acest lucru (op. tolerant) • nepretențios • învechit. imoral: vrăbiu - acesta este un parazit intolerant, neregulat; are o natură incomodă, imorală • intolerantă • carte. intolerant (op. tolerant, conciliant): intolerant, intolerant șef • ceartă • scârțâit • scârțâit • scârțâit • ceartă • carte. ceartă: ceartă, scârțâit, scârțâit (l) coleg viu; au un scârțâit (l) natura plină de viață, ceartă • pren. alergic (care reacționează permanent negativ la un anumit stimul): a fi alergic la unele persoane, a fi intolerant la unele persoane
ceartă p. certăreț, intolerant
2. p. bun 1, 3, 4, bun 2, favorabil 2 3. p. mare 1