șocante

Mediile digitale au un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor. Multe echipe științifice au dezvăluit efectele utilizării lor de către copii asupra corpului și psihicului. Aici sunt câțiva dintre ei.

1. Astm

O echipă de cercetători americani din New York a dezvăluit că copiii care au dezvoltat astm până la vârsta de 8 ani au petrecut mult mai mult timp în fața unui ecran digital decât colegii lor care nu au astm. Copiii cu astm se uită la ecran în medie 35 de ore pe săptămână, în timp ce copiii fără astm caută în medie 26 de ore. În afară de timpul din fața ecranului, nu a existat niciun alt indicator de stil de viață asociat cu diagnosticul de astm.

2. Deformități ale aparatului locomotor

Cercetătorii australieni au descoperit că copiii cu vârste între 3 și 5 ani pe o tabletă efectuează mai puține mișcări ale trunchiului, membrelor superioare, coatelor și mușchiului trapez în comparație cu copiii care se joacă cu jucării clasice. În general, acești copii au mai puțină activitate fizică și petrec mai mult timp așezat. Potrivit oamenilor de știință, mai puțină mișcare și poziții neschimbate de durată mai lungă și tensiune musculară sunt legate de riscurile deformărilor musculo-scheletice.

3. Obezitatea

Cu cât copiii petrec mai mult timp în fața televizorului, cu atât mai mare este așa-numitul indicele de masă corporală - IMC (raport greutate/înălțime). Motivul nu este doar lipsa mișcării. Cercetătorii critică, de asemenea, reclamele vizate pentru copii pentru alimente și băuturi nesănătoase, care le sporesc interesul pentru „fast-food”, alimente dulci și prea grase.

4. Întârzierea abilităților socio-emoționale

Copiii care includ ecranul în activitățile rutinei zilnice (trezire, toaletă, îmbrăcăminte, mic dejun, prânz, somn după-amiaza, joacă, cină, scăldat, adormire) prezintă un risc ridicat de întârziere a abilităților sociale și emoționale. Riscul crește - până la 5,8x dacă ecranul este inclus în mai mult de 5 activități ale rutinei zilnice. Acești copii pot avea probleme cu relațiile dintre colegi și recunoașterea sau controlul propriilor emoții.

5. Abilități matematice mai proaste

Vizionarea la televizor la vârsta preșcolară afectează negativ dezvoltarea abilităților matematice și a funcțiilor executive ale creierului. Cu cât mai mulți copii se uită la televizor, cu atât controlează mai rău impulsurile, cu cât memoria și organizarea lor de lucru sunt mai slabe, cu atât sunt mai dificili să înceapă activități, să planifice și să stabilească priorități. Acești copii sunt mai puțin pregătiți pentru școală decât colegii lor.

6. Întârziere în dezvoltarea vorbirii

Cercetătorii coreeni au descoperit că pentru copiii de 2 ani, vizionarea la televizor determină o întârziere a vorbirii, care crește proporțional cu timpul petrecut în fața ecranului. Copiii care se uită la televizor de 2-3 ore pe zi au un risc de 2,7 ori mai mare de a întârzia dezvoltarea vorbirii decât cei care petrec mai puțin de 1 oră în fața televizorului. Copiii care se uită la televizor mai mult de 3 ore pe zi au un risc de până la 3 ori mai mare de dezvoltare a vorbirii întârziate.

7. Întârziere motorie și cognitivă

Vizionarea la televizor a copiilor cu vârste cuprinse între 15 și 35 de luni crește riscul abilităților de mișcare întârziate și capacitatea de a gândi. În comparație cu colegii lor, acești copii au mai puțin control asupra abilităților motorii fine și grosiere. Cu cât copiii petrec mai mult timp în fața televizorului, cu atât se dezvoltă mai slabă capacitatea lor de a primi, anticipa și judeca informațiile.

8. Frică, anxietate, depresie

O serie de studii au arătat că vizionarea la televizor îi face pe copii să se teamă, ceea ce duce la anxietate și tulburări de somn greu de tratat. Pentru copiii mai mari, rețelele de socializare prezintă în prezent un risc, care crește anxietatea de la contactele de la oameni la oameni, starea de spirit deprimată și chiar riscul de sinucidere.!

9. Agresivitate

Când privesc mass-media digitală, copiii nu evită scenele în care utilizarea violenței este prezentată ca o soluție pozitivă la situații. În până la 80% din videoclipurile muzicale, personajele principale atractive sunt agresori. Cercetările au descoperit că scenele violente cresc gândurile și comportamentele agresive, sentimentele de furie, „excitare” corporală, reacțiile ostile față de alte persoane și desensibilizarea, adică sensibilitatea redusă la violență. În același timp, reduc empatia și comportamentul pro-social al copiilor, cum ar fi capacitatea de a ajuta și de a împărtăși.

10. Stereotipurile rasiale și de gen

Mass-media digitală are un impact asupra percepției pozitive sau negative a identității cuiva în ceea ce privește sexul sau rasa. Pentru negri, utilizarea suporturilor digitale este asociată cu o stimă de sine negativă. Jucarea la jocuri video la adolescenți crește rata convulsiilor. Vizionarea clipurilor video poate afecta la rândul său percepția genului în ceea ce privește poziția agresorului și a victimei. Agresorul este în marea majoritate un bărbat, iar victimele sunt femei.

Ce recomandă Academia Americană de Pediatrie?

  • Copiii cu vârsta sub 18 ani nu ar trebui să folosească media digitală deloc, cu excepția interviurilor video cu familia și prietenii.
  • Copiii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de luni pot petrece ceva timp cu părinții lor în fața ecranului.
  • Preșcolarii pot urmări programe educaționale mai mult de 1 oră pe zi cu un părinte pentru a-i ajuta să înțeleagă ce urmăresc.
  • Pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 18 ani, părinții ar trebui să respecte în mod constant timpul limitat petrecut în fața ecranului, inclusiv televizorul, social media și jocurile video. Mass-media nu ar trebui să piardă timp pentru somn și activitate fizică.

Sursă: pubmed | Fotografie: pexels, pxhere