aruncă 1. p. picătură 1 a 2-a p. aruncați 1
respinge 1. nu accepta ceea ce se oferă al. ceea ce se cere • să respingă: prietenii respinse, cadouri; a respins vechea morală • respinge • respinge (ca inutil, nesatisfăcător): respinge fericirea, respinge sugestiile • respinge • respinge • suprima (despre manifestări mentale, emoționale): respinge furia; respinge, suprimă gândurile de răzbunare • îndepărtează: ea și-a îndepărtat proprii copii • expr.: aruncați • dați în picioare • îndepărtați-l • aruncați: aruncați, a dat drumul dragostei sale ca un lucru inutil
aruncați 1. aruncați cu o mișcare ascuțită, îndepărtați de voi • aruncați: aruncați, aruncați lopata în iarbă • aruncați (brusc): cu reticența de a arunca arma • expr.: fade • fade • carte. arunca: îmbracă-te frustrat fără tragere de inimă, aruncat în lateral • aruncă: aruncă miezul mărului; aruncați copilul • aruncați (aruncați de nicăieri, îndepărtați ca nevaloroși, inutili): aruncați, aruncați pantofii uzați • expr. dilua. arunca (Hviezdoslav) • aruncă • aruncă • aruncă (treptat, una câte una): aruncați, aruncați, aruncați lucruri inutile
2. ușor, slăbit (de obicei unul peste celălalt) • flip: aruncă, răstoarnă ondulația peste umăr