Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă din lume după boala Alzheimer. Partea centrală a creierului este responsabilă pentru mișcarea musculară. Boala Parkinson afectează celulele nervoase din această zonă a creierului. Ca urmare, este posibil să aveți probleme de tracțiune, rigiditate, mișcare lentă și probleme de echilibru. Simptomele se agravează treptat în timp, ceea ce duce în cele din urmă la probleme cognitive, cum ar fi demenţă. Deși boala Parkinson poate provoca dizabilități severe, din fericire este o boală lentă. Majoritatea oamenilor au doar simptome ușoare la ani după diagnostic .
Boala Parkinson a fost numită după James Parkinson, care a fost primul care a publicat o descriere detaliată a bolii în 1817.
Care este cauza bolii Parkinson?
Genetica poate fi considerată ca fiind principala cauză a originii sale. Oamenii care aveau boala Parkinson la strămoși s-au dovedit a fi mai predispuși să dezvolte boala decât alții. În mai 2011, cercetătorii de la Școala de Medicină Mount Sinai au publicat cercetări care au arătat că mutațiile genei LRRK2 sunt asociate cu cele mai frecvente forme moștenite ale bolii.
În plus, mulți experți consideră că predispoziția genetică singură nu înseamnă neapărat că se va dezvolta boala Parkinson. Ei cred că persoanele care sunt mai expuse la impactul negativ asupra mediului, cum ar fi erbicidele și pesticidele, pot prezenta un risc mult mai mare de a dezvolta boala.
De exemplu, unele medicamente pot provoca, de asemenea, parkinsonism, dacă sunt luate în cantități mai mari sau excesive decât cele recomandate. Acestea includ medicamente utilizate pentru tratarea tulburărilor psihiatrice și medicamente utilizate pentru tratarea greaței. Este important ca acestea să nu cauzeze boala Parkinson și de îndată ce pacientul încetează să le mai ia, simptomele cauzate de administrarea medicamentului vor dispărea.
Care sunt simptomele bolii Parkinson?
Simptomele inițiale pot include scuturarea degetelor, vorbire neclară sau rigiditate a umerilor la mers. În plus, pacienții se simt adesea triști, au probleme cu somnul și se simt de parcă nu ar avea energie.
Alte simptome includ:
- tremurături care afectează mai multe părți ale corpului
- mișcare lentă
- mușchi rigizi
- senzație de pierdere a echilibrului
- probleme de vorbire
- probleme de înghițire
- demenţă
Diagnosticul bolii Parkinson
Diagnosticul bolii se bazează pe un istoric și un examen neurologic amănunțit. Nu există analize de sânge specifice sau raze X care să confirme diagnosticul. De obicei, medicii întreabă ce fel de medicamente ia pacientul și dacă boala Parkinson a apărut deja în familia sa. Apoi examinează echilibrul, mersul, coordonarea și dexteritatea. Deși simptomele nu sunt foarte evidente, un medic calificat poate recunoaște simptomele precoce și ușoare ale bolii Parkinson, cum ar fi gesticulația insuficientă sau tremurăturile ușoare.
Ce puteți face pentru ameliorarea simptomelor bolii?
Evitați cofeina! Cofeina crește nivelurile de adrenalină, ceea ce poate agrava rutele.
Evitați alcoolul! Alcoolul acționează asupra sistemului nervos central și, prin urmare, poate afecta rutele.
Fă sport regulat! Practicarea Tai Chi-ului sau exercițiile fizice cu gantere ușoare pot ajuta la ușurarea traseelor.
Luați coenzima Q10! Unele studii arată că consumul de doze mari de coenzima Q10 (1000 - 1200 mg/zi) poate fi benefic. În timpul studiului, 80 de pacienți cu boală în stadiu incipient au primit 300, 600 și 1200 mg de coenzimă Q10 timp de 16 luni. Rezultatele au arătat că coenzima Q10 este sigură și bine tolerată chiar și la doze zilnice de 1200 mg. Persoanele care iau coenzima Q10 au avut mai puține simptome decât persoanele care au luat placebo. Pentru o absorbție optimă, luați coenzima Q10 ca capsule moi de gel cu alimente.