10 rezultate găsite (1 pagină)

sinonime

crash 1 p. declin, cădere 1

accident 2 p. sparge

cădere 1. pierdere de putere, influență, semnificație, poziție • dispariție: cădere, dispariție a comunismului • dezintegrare • dezintegrare: dezintegrare, dezintegrare a statului • distrugere • cărți. doom: a avertiza omenirea despre doom • doom: doom al orașului • declin (pierderea statutului de bun augur): declin moral al societății • vorbesc. colaps: colaps politic

p. de asemenea, dispariția, distrugerea

fisura imită sunetul cauzat de o cădere, impact, spargere etc; indică o cădere, o lovitură, o aruncare, o pauză etc. • bang • bang • bác • ciob: bang, bang, lipit de ureche; bác, agită, lovește-l pe față • crash • puck • rup • rups: crack, crash, puck, geamul se sparg în jumătate; rup (s), a aruncat sacul în pivniță • druzg • švác: druzg, švác, a aruncat o farfurie pe pământ • buch • bum • bums (imită un sunet plictisitor; indică o cădere, o lovitură): buch, ușa trântit; bum, bums, și deja găsite pe pământ

descompunere 1. descompunere, descompunere a ceva în părți: descompunerea unui acord în tonuri • descompunere: descompunere a unei forme noi

2. transformare cauzată de obicei. prin putrezire • putrezire: carnea este supusă putrezirii, putrezirii • distrugerii: pentru a proteja alimentele de distrugere • putrezirea (putrezirea și rezultatul acesteia): putregaiul fructelor

3. pierderea treptată a statutului favorabil • dezintegrare: dezintegrare, dezintegrare a familiei, armată • dezintegrare: dezintegrare a economiei • cădere • dispariție: cădere, dispariția comunismului • distrugere • carte. distrugere: distrugere a umanității • declin: declin moral al societății • distrugere: distrugere a personalității • demoralizare (decădere morală): demoralizare a tineretului • cărți. dezintegrare: dezintegrare a culturii • distrugere: distrugerea orașului • vorbire. colaps: colaps politic

declin pierderea unui stat favorabil, schimbarea acestuia în rău: declinul producției interne, declinul societății • declin: scăderea nivelului de trai • dezintegrare • dezintegrare (progresul declinului): dezintegrarea familiei, dezintegrarea morală a societății • declin: declinul formei de sportiv • decadență (declin social, cultural): o cultură afectată de decadență • faliment • vorbire. faliment (faliment financiar): declara faliment, faliment • faliment (faliment în afaceri)

prăbușire p. accident 2, cădere 1

apel falimentar. suferiți un accident, pren. au un eșec • apel. expr. crash: compania a dat faliment; planul nostru a dat faliment, a dat faliment • a falimentat • a falimenta (suferi faliment): banca (bancile) au dat faliment • expr.: a veni/a da faliment • a da faliment: firma a ieșit, a dat faliment • fraz. expr.: ieșiți după un câine treizeci de ani • ieșiți după un băț de cerșetor (pierdeți toate bunurile): a băut mult, în cele din urmă a ieșit după treizeci de câini, pentru un băț de cerșetor • cad în jos (pierdeți sensul economic sau de altă natură): o dată o familie bogată a căzut complet • eșuează • eșueează): toate planurile au eșuat, au eșuat

crash • învechit. epavă 1. distruge obiceiul. în cazul unui impact (pe nave, diluați și pe alte mijloace de transport): barca s-a prăbușit și s-a prăbușit • spulberat • spulberat • spulberat: vaporul s-a spulberat, s-a spart pe stânci; avionul s-a prăbușit în bucăți • să se scufunde (de obicei în jurul unei nave; scufundându-se involuntar pe fund)

2. a suferi eșec, a termina rău • a eșua • a eșua: încercările, planurile au eșuat, au eșuat, au eșuat: a eșuat: expediția a eșuat, a eșua • a eșua • a dezamăgi (eșecul de a îndeplini așteptările, nu de a reuși): tinerii au eșuat, dezamăgiți din lipsă de curaj • vorbesc.: fail • fail: rezistența organizată a eșuat, a eșuat

toamna 1. intra in al economic. decăderea morală, pierde semnificația, influența etc.: ferma a căzut • a alergat: gospodăria a fugit • a căzut • a căzut (mai ales moral, înseamnă, etc.): autoritatea conducerii a căzut, (după) a căzut • expr. eșuează • apel. a da faliment (a suferi un accident economic): banca a dat faliment • a da faliment • a da faliment (a intra în faliment financiar, a da faliment): compania (societățile) a dat faliment

2. regăsește-te într-un anumit obicei. situație nefavorabilă • a lua • a cădea: (u) a cădea, a deveni inconștient, rușine, suspicios, în datorii • alunecare: aluneca în formalism

3. a intra într-o stare proastă de sănătate (fizică sau psihică): a căzut imediat • să plece (să nu se mai îngrijească de el însuși): a căzut la conducere, a plecat • a slăbi • a deveni sărac (a deveni slab, sărac): a slăbit după operație, a pierdut • a slăbit • amorțeală (bolnav): a căzut recent, a pierdut în greutate • s-a ofilit (fizic): membrele sale s-au ofilit • alergând în jos (căzând moral)