16.02 2007, Enviroportal

deputați

La începutul lunii februarie, deputații europeni au aprobat printr-un vot de 620: 24: 14 un raport din proprie inițiativă privind alimentația sănătoasă și prevenirea obezității. Raportul menționează că numărul persoanelor obeze din UE a crescut enorm în ultimii 30 de ani, ceea ce înseamnă că aproape 27% dintre bărbații europeni și 38% dintre femei sunt acum considerați supraponderali.


Obezitatea afectează peste cinci milioane de copii (cifră pentru UE-25), iar rata de creștere este de aproape 300.000 de cazuri noi pe an. „Rata de creștere a fenomenului de obezitate în UE este aceeași ca și în SUA la începutul anilor ’90”, se spune în raportul aprobat, care afirmă, de asemenea, că impactul socio-economic al bolilor legate de supraponderalitate reprezintă deja 4-7%. din cheltuielile totale de sănătate ale statelor membre.

Obezitatea: o prioritate politică?

Raportul solicită ca zona alimentației sănătoase și lupta împotriva obezității să fie considerată o prioritate politică pentru UE și statele sale membre. În acest context, recomandă, printre altele, statelor membre să recunoască oficial obezitatea ca pe o boală cronică, să prevină toate formele de discriminare împotriva persoanelor obeze și să se asigure că acestea au acces la tratament adecvat. Textul „tendință emergentă în direcția corectă” se referă la tendința emergentă a industriei alimentare de a introduce etichetarea nutrițională pentru băuturi și alimente.

Informarea consumatorilor din copilărie

Parlamentul European consideră că orice politică de prevenire a obezității trebuie să fie pe tot parcursul vieții, „de la perioada prenatală până la bătrânețe”, acordându-se o atenție specială, potrivit deputaților europeni, în special obiceiurilor alimentare ale copiilor. În legătură cu această afirmație, raportul subliniază că școala - deoarece este locul în care copiii își petrec cea mai mare parte a timpului - trebuie să îi încurajeze pe copii să-și dezvolte gusturile, să promoveze activitatea fizică regulată și un stil de viață sănătos. Potrivit PE, Comisia Europeană ar trebui să dezvolte mecanisme pentru susținerea acestor obiective. La rândul lor, statele membre ar trebui să ofere fonduri suficiente pentru mesele școlare, pentru a permite școlilor „să servească alimente proaspete, de preferință făcute din agricultură ecologică sau regională”. Școlile ar trebui, de asemenea, să ofere „facilități suficiente pentru a permite copiilor să se angajeze în sport și activitate fizică”.

Industria alimentară

Raportul solicită producătorilor de băuturi răcoritoare din UE să „pună în aplicare fără întârziere angajamentele asumate cu privire la codul lor etic la 20 decembrie 2005, în special angajamentul de a-și limita activitățile comerciale în școlile primare” și afirmă că desfășurarea (dacă este permisă) a automatele din școli trebuie să fie „în conformitate cu regulile nutriției sănătoase”.

Publicitate, mass-media și nutriție sănătoasă

Parlamentul condamnă, de asemenea, repetarea și intensitatea frecventă a campaniilor publicitare și promoționale la televizor pentru produsele alimentare destinate exclusiv copiilor, deoarece astfel de practici comerciale nu promovează obiceiuri alimentare sănătoase. Prin urmare, deputații europeni consideră că ar trebui gestionate la nivelul UE prin Directiva „Televiziunea fără frontiere”. Potrivit PE, noile forme de publicitate nu ar trebui lăsate în afara acestor considerații, de exemplu, prin trimiterea de mesaje text, sponsorizarea locurilor de joacă sau prin jocuri online.

Potrivit deputaților, Comisia Europeană și industria europeană a mass-media trebuie să încheie așa-numitul un „acord domnilor” care necesită includerea în mass-media (informații, televiziune, cinema, internet și jocuri video) a informațiilor despre sănătate și timp liber, importanța activităților sportive și consumul de fructe și legume pentru a menține o sănătate.

Raportul menționează, de asemenea, un regulament privind mențiunile nutriționale și de sănătate, care, potrivit PE, va permite consumatorilor în cele din urmă să obțină informații adevărate, fiabile și consistente cu privire la proprietățile nutriționale ale produselor alimentare, în special cele care conțin mai mult zahăr, sare și anumite grăsimi.

Sursa: Parlamentul European - Biroul de presă - sectorul slovac