Volumul 6/Nr. 3/1999
Cele mai frecvente cauze ale tulburărilor ciclului menstrual în ambulatoriu de endocrinologie
Cele mai frecvente cauze ale tulburărilor ciclului menstrual în clinica de endocrinologie
Ivica Lazurova, Peter Kascak, Dusan Trejbal, Andrea Bukatova, Zuzana Didekova
Tulburările menstruale sunt un simptom comun la femeile examinate în clinicile de endocrinologie. În această lucrare, autorii analizează retrospectiv cauzele tulburărilor ciclului menstrual la femeile cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, examinate la clinica de endocrinologie a unui internist.
Cea mai frecventă cauză a fost hiperprolactinemia (49,2%), a doua cauză cea mai frecventă a fost boala tiroidiană (20%), în principal hipotiroidismul primar. Pacienții cu insuficiență luteală fără alte anomalii hormonale s-au situat pe locul trei (15,5%). Au apărut până la 5% din sindromul ovarului polichistic, enzimopatia steroidică și hipogonadismul hipergonadotrop. Hipogonadismul hipogonadotrop a fost cel mai puțin frecvent (1,5%), i. amenoree hipotalamice. În grupul hiperprolactinemiilor, a urmat idiopatic (41%), hiperprolactinemia latentă (34%) a fost cea mai frecventă, iar macroprolactinomele și microprolactinomele au fost reprezentate în 25%. Datorită incidenței relativ mari a hiperprolactinemiei latente, autorii recomandă nu numai nivelurile bazale de prolactină, ci și examinarea dinamică a acesteia. (tab. 1, fig. 3, lit. 13).
Cuvinte cheie: tulburări menstruale, hiperprolactinemie, hipotiroidism.
Autorii au analizat retrospectiv cauzele tulburărilor ciclului menstrual la femei (cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani) examinate în ambulatoriu de endocrinologie.
Cea mai frecventă cauză a fost hiperprolactinemia (49,2%) și boala tiroidiană (20%), în principal hipotiroidismul primar. 15,6% femei au avut insuficiență luteală cu niveluri hormonale normale (etiologie necunoscută), 4,5% au avut sindromul ovarului polichistic, enzimopatie steroidică și menopauză. 1 pacient (1,5%) a prezentat amenoree hipotalamică. Ordinea cauzelor hiperprolactinemiei a fost următoarea: idiopatică (41%), latentă (34%) și prolactinoame (25%).
Concluzionăm că cea mai frecventă cauză a tulburărilor ciclului menstrual la femeile cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani examinate în ambulatoriu de endocrinologie sunt hiperprolactinemia și hipotiroidismul primar. Incidența mai mare a hiperprolactinemiei latente a indicat faptul că nu numai nivelurile inițiale ale prolactinei, ci și testele dinamice sunt necesare în evaluarea tulburărilor ciclului menstrual sau a sterilității (Tab. 1, Fig. 3, Ref. 13).
Cuvinte cheie: ciclul menstrual, hiperprolactinemia, hipotiroidismul.
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 96-99
Incidența infecțiilor cu HPV ale colului uterin la femeile din perimenopază și postmenopază
Incidența infecției cu HPV cervical la femeile perimenopauzale și postmenopauzale
Martin Redecha, Miroslav Korbeѕ, Miroslav Borovsk ̆
Autorii prezintă rezultatele examinării infecției cu HPV a colului uterin la femeile din peri și postmenopauză. Au investigat prin hibridizarea ADN-ului. Au fost examinate un total de 174 de femei peri și postmenopauză, dintre care 96 de femei (55,17%) cu o vârstă medie de 51,2 ani (interval de vârstă 46-60 de ani) nu au luat TSH și 78 de femei (44,83%) cu o vârstă medie de 51, 3 ani (46-58 ani) a fost luată cu cel puțin 6 luni înainte de examinarea HRT. Autorii compară rezultatele examinărilor cu examinările efectuate într-un grup de control de 143 de femei sănătoase. În grupul de control, aceștia au găsit incidența infecției cu HPV cervical în 15,4%, în timp ce în peri și postmenopauză au găsit incidența în 9,8%. Dintre acestea, incidența infecției a fost de 9,4% la femeile fără HRT și de 10,3% la femeile cu HRT. Diferențele privind incidența infecției între grupurile de femei sunt statistic nesemnificative (fila 5, lit. 35).
Cuvinte cheie: Infecție cu HPV, col uterin, leziuni precanceroase, terapie de substituție hormonală.
Autorii lucrării prezintă rezultatele examinărilor infecțiilor cu HPV ale colului uterin la femeile din peri și postmenopauză. Examinările s-au făcut prin metoda hibridizării ADN-ului. Au examinat împreună 174 de femei în peri și postmenopauză și dintre ele 96 de femei (55,17%) cu vârsta medie de 51,2 ani (46-60 de ani) nu au luat TSH și 78 de femei (44,83%) cu media vârsta de 51,3 ani (46-58 ani) au luat TSH de cel puțin 6 luni înainte de examinare. Autorii compară rezultatele examinărilor cu examinările efectuate pe grupul de control de 143 de femei sănătoase. În acest grup, ei au stabilit că infecția cu HPV a colului uterin a apărut la 15,4%, în timp ce în peri și postmenopauză au aflat că apare în 9,8%. Din aceea, la femeile fără THS infecția a apărut la 9,4% și la femeile cu THS la 10,3%. Diferențele în ceea ce privește apariția infecțiilor între grupurile individuale de femei sunt statistic nesemnificative (Tab. 5, Ref. 35).
Cuvinte cheie: Infecția cu HPV, colul uterin, precancerozele, terapia de substituție hormonală.
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 100-104
Monosomia X în avorturi spontane în 1992-1998
Monosomia X în setul avorturilor spontane în 1992-1998
Viera Geislerova, Maria Purkova, Tatiana Braxatorisova, Eva Pagbiova
Autorii se concentrează pe determinarea frecvenței apariției monozomiei X într-un set de avorturi spontane din zona Bratislava, pe care le-au examinat citogenetic în perioada 1992-1998 la Institutul de Biologie Medicală LFUK din Bratislava. Din cele 1607 de probe de avorturi spontane, analiza citogenetică a avut succes în 1028 de cazuri (63,97%). Dintre acestea, au fost diagnosticate 292 cariotipuri patologice (28,4%). Dintre cariotipurile patologice, 64 de cazuri de X monosumine au fost în formă pură și mozaic. În 58 de cazuri a fost o monozomie pură X și în 6 cazuri o formă mozaic. Autorii se ocupă de cauzele aberațiilor cromozomiale, în special a monosomiei X (Fig. 1, lit. 8).
Cuvinte cheie: avort spontan, cromozom, cariotip plastic, monosomie X.
Scopul lucrării a fost de a evalua incidența monozomiei X în setul de exemplare de avorturi spontane din regiunea Bratislava, care au fost analizate citogenetic la Departamentul de Biologie Medicală, Facultatea de Medicină a Universității Comenius din Bratislava. 1607 specimene de avorturi spontane au fost examinate citogenetic, iar analiza a avut succes în 1028 de cazuri (63,9%). Din acest număr, au fost găsite 292 cariotipuri patologice. 64 dintre ele au fost diagnosticate ca monosomii X, atât în formă pură, cât și în formă de mozaic, și anume 58 monosomii pure X și 6 mozaicisme. Sunt discutate cauzele originii aberațiilor cromozomiale, în special a monozomiei X (Fig. 1, Ref. 8).
Cuvinte cheie: avort spontan, cromozom, cariotip patologic, monozomi X.
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 105-107
Un caz de abces tubino-ovarian actinomicotic
Abces tubovarial actinomicotic
Peter Brenišin, Miroslav Oleár
Autorii descriu un raport de caz al unui abces tubo-ovarian actinomicotic în dispozitivul intrauterin și discută despre posibilitățile de prevenire, diagnostic și tratament ale unor astfel de afecțiuni. (lit. 9).
Cuvinte cheie: actinomicoză, abces tubo-ovarian, contracepție intrauterină.
Un caz de abces tubino-ovarian actinomicotic și posibilitățile de prevenire, diagnostic și tratament este descris și discutat de autori (Ref. 9).
Cuvinte cheie: actinomicoză, abces tubo-ovarian, dispozitiv contraceptiv intrauterin.
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 108-110
Interesul medicilor specialiști în sângele din cordonul ombilical
Interese medicale în sângele din cordonul ombilical
În ginecologie, se deschide un nou prospect pentru colectarea probelor de sânge din cordonul ombilical (placentar) pentru transplantul de măduvă osoasă. În ultimii 30 de ani, transplantul de măduvă osoasă a devenit o metodă terapeutică acceptată și adesea utilizată pentru tratamentul pacienților cu boli severe care pun viața în pericol (hemoblastoza, imunodeficiența, afectarea metabolică a hematopoiezei etc.). Sângele din cordonul ombilical este o sursă valoroasă de celule stem pentru restituirea măduvei osoase. În articolul de revizuire, autorul oferă o prezentare generală a noilor informații prezentate la simpozionul de la Viena (19 iunie 1999). (lit. 5).
Cuvinte cheie: sânge de cordon ombilical, sânge placentar, măduvă osoasă, transplant de măduvă osoasă.
Există un obiect de perspectivă deschis înaintea ginecologilor care vizează prelevarea de sânge din cordonul ombilical (placentar) pentru transplantul de măduvă osoasă. Transplantul de măduvă osoasă a devenit în ultimii 30 de ani acceptat și adesea folosit ca metodă terapeutică pentru tratamentul pacienților care suferă de boli care pun viața în pericol (hemoblastoză, imunodeficiență, tulburări metabolice etc.). Sângele cordonului (placentar) este o sursă utilă de celule stem pentru reconstituirea măduvei osoase. Într-un articol de revizuire, distribuția actuală este discutată în conformitate cu simpozionul de la Viena (19 iunie 1999) (Ref. 5).
Cuvinte cheie: sânge de cordon, sânge placentar, transplant de măduvă osoasă.
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 111-112
Factori care afectează vindecarea chirurgicală a rănilor
Pe baza experienței clinice, autorul analizează posibilitățile de prevenire a complicațiilor asociate cu vindecarea rănilor chirurgicale la pacienții ginecologici. Recomandă o abordare cuprinzătoare a pacienților cu privire la boala sa de bază, starea generală de sănătate a pacientului, analizează în detaliu factorii de risc preoperatori și factorii de risc în timpul intervenției chirurgicale (tab. 1, lit. 7).
Cuvinte cheie: rană chirurgicală, vindecarea chirurgicală a rănilor, complicații, prevenire.
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 113-114
Aspecte juridice și probleme ale asigurării resuscitării și terapiei intensive
GINECOLOGIE PRACTICĂ, 6, 1999, nr. 3, p. 115-118