29.5. 2015 13:34 De la perioada anterioară crizei, ponderea finanțelor publice slovace în PIB a crescut cu 17%

Pachetele sociale, reticența în raționalizarea numărului de angajați publici și achizițiile supraevaluate au crescut cheltuielile publice ale guvernului slovac de câțiva ani. Atât de mult încât crește mai repede decât economia locală.

graficul

* Prognoza din mai a Comisiei Europene

Cheltuielile publice din Republica Slovacă sunt în creștere mai rapidă decât economia pentru al treilea an consecutiv. În același timp, pentru ca statul să reducă deficitul, veniturile sale din impozite și impozite trebuie să crească și mai repede. Cu toate acestea, taxele și impozitele mai mari scurg resursele din sectorul privat și descurajează oamenii și întreprinderile să se angajeze în activități economice, deoarece au mai rămas în portofele lor.

Până în 2007, ponderea redistribuirii statului în producția anuală a economiei (PIB) scăzuse: datorită creșterii economice rapide, a privatizării și a ideologiei de dreapta despre un stat mai mic și mai eficient. Această tendință s-a inversat de la criză.

În timp ce înainte de recesiune în În 2007, finanțele publice (media pentru venituri și cheltuieli) reprezentau aproximativ 35 la sută din PIB, anul acesta este deja cu 41 la sută, adică cu 17 la sută (6 puncte procentuale) mai mult. Pe termen lung, creșterea ponderii redistribuirii statului în performanța economiei este nesustenabilă - pe de o parte nu este posibil să se redistribuie mai mult decât este creat și, pe de altă parte, nu vor fi create multe valori dacă marea majoritate a acestora sunt redistribuite.

În ciuda creșterii din ultimii ani, dimensiunea statului în Slovacia rămâne sub medie în Uniunea Europeană. Anul trecut, media UE a fost cheltuielile publice la 48 la sută din PIB și veniturile la 46 la sută din PIB.

Deficitul mediu de finanțe publice din Republica Slovacă a ajuns la 5,1% din PIB nesustenabil din 1995. Din păcate, deficitul nu s-a redus mai mult din 2013, când a scăzut sub trei la sută din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene, se preconizează că va atinge o valoare mai mare (2,7 la sută din PIB) în acest an decât înainte (2,6 la sută din PIB).