Data ultimei actualizări: 19.12.2019

economiei

Mărci

Definiția indicatorului

Unitate indicator

TJ/mii persoane, TJ/milion euro, Indicele 2005 = 100

Metadate

Definiții legate de indicator:

Eficienta energetica reprezintă structura economiei exprimată prin combinația de termeni economici și energetici și exprimă astfel gradul de maturitate al economiei țării - în ceea ce privește eficiența resurselor de energie primară, consumul specific de materiale și energie, valoarea adăugată a produsul final și.
Interpretarea cotelor de intensitate energetică necesită luarea în considerare a contextului specific al fiecărei țări (structuri socio-economice, condiții climatice, dezvoltare tehnologică etc.).

Indicator intensitatea energiei este definit ca raportul dintre consumul intern brut de energie și PIB generat de economia de stat.

Intensitatea energetică pentru sectoare industria, transportul și agricultura sunt calculate ca raportul dintre energia consumată (consumul final de energie în industrie, transport și agricultură) și PIB generat într-un anumit sector. Pentru populație, intensitatea energetică este exprimată ca raportul consumului de energie de către populație (în gospodării) și numărul de locuitori. Forța motrice din sectoarele industriei, transporturilor și agriculturii este PIB, pentru populație este numărul de locuitori.

Consum intern brut (HDS) se calculează ca producție primară plus produse reînnoite plus importuri minus exporturi plus variație a stocurilor.

Producția primară reprezintă extracția combustibililor destinați vânzării (vânzării), a energiei electrice produse în centralele hidroelectrice, a căldurii produse în centralele nucleare și a căldurii geotermale.

Consumul final de energie (KES) este diferența dintre consumul final și consumul neenergetic final.

Consumul final se calculează ca consum intern brut - transformare (input) + transformare (output) + reclasificare și fluxuri inversate - consumul sectorului energetic - pierderi în transport și distribuție.

Transformare - intrare include cantitatea de combustibili transformați în alți combustibili sau consumați pentru a produce electricitate și o parte din combustibilii consumați pentru a produce căldură.

Transformare - ieșire include randamentele proceselor energetice, adică. cantitatea de combustibili și energie produsă, obținută prin rafinarea altor combustibili și energii. Componentele individuale ale rezultatului corespund elementelor de transformare - intrare.

Reclasificare și backflows reprezintă cantitatea de produse reclasificate în materie primă sau alt produs și cantitatea de produse returnate din produse petrochimice pentru prelucrare ulterioară.

Consumul sectorului energetic sunt combustibili utilizați de industria energetică pentru a sprijini extracția (extracția petrolului, cărbunelui și gazului) sau activitățile de transformare.

Pierderi din transport și distribuție exprimă diferența dintre aportul de combustibili și energie în și din sistemele de transport pe distanțe lungi (petrol, gaze și sisteme publice de distribuție a energiei electrice și termice) (cu excepția pierderilor din sistemele de distribuție interne care fac parte din consum) și includ pierderi justificate datorate la deteriorare și distrugere.

Consum final neenergetic sunt produse energetice utilizate ca materie primă în diverse sectoare; adică nu este consumat ca combustibil sau transformat în alt combustibil.

Produsul intern brut (PIB) este un indicator macroeconomic de bază care este comparabil ca importanță cu produsul național brut. Produsul intern brut este producția finală anuală de bunuri și servicii care a fost creată, indiferent dacă capitalul intern sau străin a contribuit la crearea acestuia. Exprimăm produsul intern brut la prețuri curente sau constante. Produsul intern brut este cea mai cuprinzătoare măsură a nivelului general al producției de bunuri și servicii într-o anumită țară. Bunul final (producția finală de bunuri și servicii) este un produs pe care consumatorii, întreprinderile, statul și străinii îl produc și îl vând (cumpără) pentru consum final sau investiții. Produsul intern brut nu include intermediari (consum intermediar), i. astfel de bunuri care sunt utilizate pentru producerea altor bunuri.


Metodologie:

Intensitatea energetică este calculată ca raportul dintre consumul intern brut de energie și PIB pentru un an specific, exprimat în prețuri constante recalculate până în 2010.

Intensitatea energetică pentru sectoare industria, transporturile și agricultura se calculează ca raportul dintre consumul final de energie din industrie, transport și agricultură) la PIB generat într-un anumit sector. Pentru gospodării, intensitatea energetică este exprimată ca raportul consumului de energie de către populație (în gospodării) și numărul de locuitori.

Indicatorul include sectoare clasificate conform Clasificării statistice valabile a activităților economice (SK NACE Rev. 2) emisă prin Decretul Oficiului de Statistică al Republicii Slovace nr. 306/2007 Coll.

Agricultură Secțiunea A - Agricultură, silvicultură și pescuit
Industrie Secțiunea B, C, D, E - Exploatarea minieră și carieră, Productie industriala, Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat, alimentare cu apă; servicii de tratare și eliminare a apelor uzate, servicii de eliminare a deșeurilor și deșeurilor
transport Secțiunea H - Transport și depozitare

În statisticile energetice din 2001, au existat modificări metodologice care asigură acoperirea cerințelor utilizatorilor casnici din administrația publică și din sectorul privat, precum și date în conformitate cu standardele și cerințele Uniunii Europene și ale Agenției Internaționale pentru Energie. Datele înainte și după 2001 sunt incomparabile.

Datele sunt obținute în cadrul programului de anchete statistice de stat, care sunt reglementate pentru ani individuali printr-un decret și sunt rezultatul procesării anuale a rapoartelor statistice pentru întreprinderile cu 20 sau mai mulți angajați. Colectarea informațiilor este stipulată de un regulament special - Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1099/2008 privind statisticile energetice. Organismul care efectuează ancheta statistică este Oficiul de Statistică al Republicii Slovace. Datele obținute sunt apoi utilizate ca bază pentru întocmirea unui bilanț energetic preliminar, pentru a asigura nevoile sistemului informațional al Oficiului de Statistică al Republicii Slovace, cerințele Sistemului Statistic European și ale organizațiilor internaționale.

Date de bază pentru compilarea PIB

Diferența dintre volumul PIB calculat prin metodele de producție, cheltuieli și venituri rezultă din diferitele surse de date utilizate la compilarea PIB-ului, precum și din disponibilitatea mai mică a datelor trimestrial. Diferența dintre metoda producției și cheltuielile PIB este exprimată separat ca o discrepanță statistică. Metoda pensiilor este utilizată pentru a compara rezultatele PIB-ului compilate prin metoda producției și cheltuielilor.


Sursă de date:


Indicatori asociați:


Indicatori asociați la scară internațională:


Link-uri către problemă:

  • Statisticile energetice în ansamblu (Eurostat)
  • DG Energie (CE)
  • Agenția Internațională pentru Energie
  • Energie (SEE)
  • Energia.sk
  • Odyssee - Baza de date Mure

Legătura indicatorului cu documentele și obiectivele de dezvoltare

Slovacia mai ecologică - Strategia politicii de mediu a Republicii Slovace până în 2030 (Strategia de mediu 2030)
Priorități de bază:
Până în 2020, vor fi elaborate criterii pentru utilizarea durabilă a tuturor resurselor regenerabile. Toate costurile externe vor fi incluse în prețurile la energie. Sprijinul legislativ și financiar se va concentra pe resurse care îndeplinesc criteriile de durabilitate și nu au efecte negative asupra mediului. În același timp, transparența și conștientizarea publicului cu privire la energie și proiectele energetice vor crește. Ponderea surselor de energie regenerabile în producție, consum și transport de energie, economiile de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor fi în conformitate cu planul energetic și climatic european și național al Republicii Slovace până în 2030

Planul național integrat pentru energie și climă 2021-2030 (2019)
Planul este pregătit în conformitate cu art. 9 din PE și Regulamentul Consiliului (UE) nr. 2018/1999 privind guvernanța UE și acțiunile climatice. Acest plan actualizează politica energetică actuală din 2014. Pe lângă cei patru piloni de bază pe care s-a bazat politica energetică (securitatea energetică, eficiența energetică, competitivitatea și sustenabilitatea energetică), planul extinde și dimensiunea de decarbonizare.
Obiective naționale pentru 2030:
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în afara ETS (începând cu 2005): 20%
Ponderea totală a SRE: 19,2%
Ponderea SRE: 14%
Eficiență energetică: 30,3%
Conexiune electrică: 52%

Politica energetică a Republicii Slovace (2014)
Obiectiv strategic:
Obțineți energie competitivă cu emisii reduse de carbon, asigurând o aprovizionare sigură, fiabilă și eficientă a tuturor formelor de energie la prețuri accesibile, luând în considerare protecția consumatorilor și dezvoltarea durabilă.
Priorități de bază:
Mix energetic optim.
Eficiența energetică și reducerea intensității energetice.

Strategia de securitate energetică a Republicii Slovace (2008)
Scopuri principale:
Aprovizionare cu energie fiabilă, ecologică și eficientă din punct de vedere economic.
Reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili.
Creșterea utilizării surselor de energie regenerabile, în special a cursurilor de apă, a biomasei, a energiei geotermale și a energiei solare.
Utilizarea surselor interne de energie primară pentru producerea de electricitate și căldură pe un principiu eficient din punct de vedere economic în conformitate cu politica privind materiile prime - cărbune și rezerve interne de minereuri de uraniu pentru a reduce dependența de importurile de energie.
Reducerea intensității energiei și a materiei prime a economiei slovace.

Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Slovace (2001)
Scopuri principale:
Reducerea intensității energiei și a materiilor prime și creșterea eficienței economiei slovace.
Reducerea ponderii utilizării resurselor naturale neregenerabile în utilizarea rațională a resurselor regenerabile.
Reducerea poverii de mediu.

Conceptul de eficiență energetică a Republicii Slovace (2007)
Scopul:
Realizarea unei reduceri treptate a intensității energetice la nivelul mediu al celor 15 state membre inițiale ale UE.

Planul de acțiune pentru eficiența energetică 2014-2016 în vederea 2020 (2014)
Obiectivele naționale indicative de eficiență energetică ale Republicii Slovace în conformitate cu Directiva 2012/27/UE
Economii PEZ
Obiectiv anual: 5 344 TJ/an
Țintă de trei ani (necumulativă): 16 031 TJ
Obiectiv 2020 (cumulativ): 124.689 TJ, reprezentând 20%
Ținta de eficiență energetică exprimată în termeni absoluți ai consumului de energie primară: 686 PJ

Întrebarea cheie

Descoperiri cheie

  • Pentru perioada 2005 - 2018 a existat scăderea intensității energetice economiei slovace cu 42,9%. Această tendință pozitivă este rezultatul creșterii PIB exprimat în p.c.15, care a crescut cu aproximativ 57,9% în aceeași perioadă și o scădere a consumului intern brut de energie, care, dimpotrivă, a scăzut cu 9,8% în perioada observată. În ciuda tendinței favorabile, în 2017 Republica Slovacă a avut cea de-a șaptea cea mai mare intensitate energetică din UE 28.
  • An dupa an a existat o scădere a intensității energetice cu 3,6% în 2018, care s-a datorat în principal unei creșteri de 4,0% de la an la an a APE.
  • Intensitatea energiei în anumite sectoare ale Republicii Slovace în funcție de consumul final de energie din 2005 până în 2018 tendință de scădere în toate sectoarele monitorizate. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în sectorul agricol (75,9%) și în sectorul industrial (55,0%), urmat de sectorul gospodăriilor (19,7%). Cea mai mică scădere a fost realizată în sectorul transporturilor (9,1%). De asemenea, intensitatea energiei a scăzut în toate sectoarele și în comparația de la an la an.
Modificare din 1990 Modificare din 2005 Ultima modificare de la an la an
Indicatorul a fost evaluat din 2005. Din 2005, s-a realizat o scădere a intensității energetice a Republicii Slovace, precum și o scădere a intensității energetice în toate sectoarele monitorizate. În 2018, a existat o scădere de la an la an a intensității energetice a întregii economii, precum și a intensității energetice în sectoarele monitorizate.

Evaluare sumară

Evaluare detaliată

Intensitatea energetică este un indicator economic important. Măsoară consumul de energie al unei economii și eficiența energetică generală a acesteia. Acesta caracterizează cerințele pe care sectorul dat al economiei le pune asupra consumului de energie. Scopul este de a asigura cea mai înaltă producție posibilă și calitatea serviciilor cu cele mai mici cereri posibile de resurse de energie. Mijloacele de bază pentru a realiza acest lucru sunt creșterea eficienței energetice, care este cheia reducerii cererii de energie și, astfel, a reducerii emisiilor poluante, reducerea creșterii dependenței de import și creșterea competitivității sectorului energetic și a economiei în ansamblu.

Intensitatea energetică este o expresie a ponderii consumului de energie și a valorii PIB-ului, de aceea scade atunci când în perioada observată modificarea consumului de energie este mai mică decât modificarea PIB-ului. Cazul ideal este atunci când consumul de energie scade odată cu creșterea actuală a PIB-ului, atunci când așa-numitul decuplare absolută.

Din 2005 a existat un scăderea intensității energetice, care a scăzut cu 42,9% până în 2018. Tendința favorabilă de reducere a intensității energetice este în principal rezultatul unei creșteri a PIB-ului și a unei scăderi generale a consumului intern brut de energie, în ciuda creșterii HDS în ultimii ani. Scăderea intensității a fost influențată în principal de transformarea economiei, declinul și încetarea unor producții obsolete, consumatoare de energie și de materii prime a așa-numitei industria grea, recuperarea relativă a tipurilor avansate de producție industrială legate de intrarea de investiții străine în economia slovacă, izolarea clădirilor și economiile în gospodării. Declinul din 2009 a fost marcat și de impactul crizei economice.

Intensitatea energetică în sectoarele selectate
Dezvoltarea intensității energetice în anumite sectoare în funcție de consumul de energie este în general pozitivă.

În sectorul industrial, în perioada 2005-2018, intensitatea energiei a scăzut cu 55,0% cu creșterea actuală a forței motrice (PIB s.c.15 din industrie), care a crescut cu 127,8% în perioada observată. În 2018, tendința pozitivă de reducere a consumului final de energie din industrie a fost întreruptă, iar KES a fost cu 2,5% mai mare în 2018 decât în ​​2005. Cu toate acestea, tendința pozitivă de scădere a intensității energetice în sector a continuat în 2018 (scădere de la an la an de 8,9%%), în timp ce în 2018 a existat o creștere de la an la an a KES cu 6,2%. PIB-ul și-a continuat tendința de creștere și a crescut cu 16,6% de la an la an. Aceste creșteri reflectă creșterea producției industriale din ultimii ani. Dimpotrivă, criza economică s-a reflectat într-o scădere de 13,6% de la an la an a KES (2008-2009). Din punct de vedere istoric, Republica Slovacă se caracterizează printr-o pondere semnificativă a industriei cu un grad mai mic de prelucrare, cu materii prime, energie și intensitate ridicată a transportului. Pe măsură ce prețurile la energie fluctuează, la fel și importanța reducerii intensității energetice a industriei.

Sectorul transporturilor a arătat direcții pozitive și negative alternativ în perioada 2005 - 2018 - intensitatea energetică a crescut și a scăzut cu valori maxime în 2010 - 2012, ca urmare a declinului din 2009, care a fost rezultatul crizei economice (scăderea PIB și sectorul KES). Pentru perioada observată 2005 - 2018, s-a înregistrat o tendință de creștere ca în PIB sc15, care a crescut cu 65,7%, precum și în consumul final de energie din sectorul transporturilor (creșterea consumului de combustibil), care a crescut cu 50,5% peste aceeasi perioada. Până în 2014, intensitatea energetică a sectorului transporturilor a avut o tendință globală negativă. Tendința pozitivă poate fi observată în 2014 și 2015, când intensitatea sectorului a scăzut. Acesta a fost rezultatul dezvoltării forței motrice - PIB-ul sectorului, care era în creștere, în timp ce KES scădea sau se afla cam la același nivel. Din 2016, dificultatea a început să crească din nou. Datorită domeniului limitat al transportului pe apă și aerian, calea către economiile de energie este axată pe prioritizarea transportului feroviar în locul transportului rutier și al transportului public în locul transportului individual.

În sector agricultură intensitatea energetică a scăzut în perioada 2005 - 2018 cu până la 75,9% cu creșterea actuală semnificativă a PIB-ului s.c.15 în sector (creștere cu 236,8%) și o scădere a KES (scădere cu 18,9%). În anii 2011 - 2014, a existat un așa-numit decuplare absolută, atunci când curbele de creștere economică (PIB) și consum (KES) se împart. Evoluția pozitivă în acest sector este în principal rezultatul unei creșteri puternice a PIB-ului.

Eficienta energetica sectorul casnic a scăzut în perioada 2005 - 2018 cu 19,7%, consumul final de energie al gospodăriilor a scăzut cu 18,8%, iar populația a crescut doar minim (crește cu 1,1%). Pe măsură ce populația se schimbă doar minim, intensitatea energiei copiază curba consumului final de energie. Tendința de creștere sau scădere a intensității energiei gospodăriilor este astfel influențată în principal de tendința de creștere sau scădere a consumului de energie electrică în gospodării, cauzată în principal de creșterea confortului populației. Totuși, aici există spațiu pentru sensibilizarea publicului prin promovarea măsurilor de eficiență energetică. Potențialul de economii de energie pentru populație este imens.