V.Katajev: floare în șapte culori (DDS, DaD)
Valentin Kataev: O floare în șapte culori
(dramatizare și adaptare: Dana Turanská) Banská Bystrica, 2015
Persoane:
SOŇA -
VECHI -
LUPIENKÁR -
VOCE -
HOȚ -
OPERATORI -
MAMĂ -
COPII ÎN CURTEA -
URȘI POLARI -
FETE ÎN CURTEA -
PĂPUSĂ -
MARUŠKA -
Poza 5: POLUL NORD
/Lumina. Soňa stă acolo unde stătea. Auzi un vânt puternic suflând. Stronzo este anulat. Soňa se uită în jur. Ghemuit din iarnă./
Soňa: Da, mama, voi îngheța! Nu-mi mai simt degetele. / respiră în palme/Respirația mea este ca și gheața. E iarna! Mami! Unde esti?! Începe să plângă. Auzi vuietul unui urs./Ce a fost asta? Se oprește din plâns, își șterge lacrimile. Primul urs, un băiat cu o pânză albă, ajunge din spate și se apropie încet de Soni./ urs alb! / Se retrage încet la marginea scenei. Al doilea urs vine treptat la el și Soňa comentează fiecare sosire a ursului. Treptat, patru urși vin, mergând încet înainte ./ Gheața se sfărâmă sub el. / Șoaptă și timidă./ Al doilea - ochii ca cercuri. Al treilea - foamea îi strălucește din ochi. În al patrulea rând - clatină din cap supărat. Al cincilea - este cel mai rău bunic dintre bunicii. Urșii sunt aproape acolo. Soňa scoate o floare, rupe frunza verde, o aruncă și începe să țipe cu toată puterea ./
Zboară, frunze, zboară,
zboară peste lumea largă
de la est la vest
și apoi întoarce-te la mine,
vino din nou aici,
Fa ce vreau.
Urșii stau deja lângă ea. Soňa adulmecă și adulmecă.
Lasă-mă să fiu din nou în curtea noastră!
/ Stronzo. Tma./