SAPIE este implicat activ în comentarea legislației care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din Slovacia, împreună cu alte asociații și organizații.
Slovacia sa aflat în cea mai mare recesiune economică din întreaga sa perioadă de existență. Companiile se confruntă cu deficiențe de venituri, sunt deranjate de logistica blocată, pentru produse mai complexe (de exemplu, pentru automobile) scăderea este și mai pronunțată, deoarece blocajul într-o verigă paralizează întregul lanț.
Economia locală trebuie întărită rapid și, mai presus de toate, condițiile pentru inovare trebuie îmbunătățite radical. Potențialul de inovare al Slovaciei măsurat de indicele european de inovare a stagnat în ultimii aproape 10 ani (doar România și Slovenia au obținut rezultate mai slabe) 1.
Revenirea economiei la nivelul perioadei pre-coroană va dura o perioadă mai lungă și, deoarece Slovacia a rămas în urmă în ceea ce privește convergența în UE în ultimii ani, trebuie luate măsuri mai fundamentale pentru creșterea competitivității companiilor slovace.
Ca parte a programului de redresare, UE va oferi economiilor individuale surse externe de finanțare, în special în domeniul reformelor, dar sunt necesare și măsuri legislative, în special în domeniul politicii fiscale, care va motiva companiile să investește resurse private (proprii) în economie.
Mai jos este un rezumat al măsurilor selectate care ar aduce îmbunătățiri, iar compania ar putea să se bazeze pe ele pe termen lung.
Scopul este de a accelera și stimula o dezbatere profesională cu privire la impozite (nu taxe și taxe), astfel încât procesul legislativ să poată avea loc cât mai curând posibil, astfel încât să se asigure eficacitatea retroactivă până în 2020.
Măsurile propuse reprezintă soluții parțiale pro-reformă, care nu înlocuiesc o reformă fiscală cuprinzătoare, dar pot aduce o îmbunătățire semnificativă și rapidă a calității mediului de afaceri slovac în ceea ce privește impozitele.
Măsuri propuse - 5 domenii
1. Sprijin fiscal radical pentru inovare și investiții
• Super deducere:
Extinderea posibilității de deducere superioară a costurilor de cercetare și dezvoltare către servicii (externe), atâta timp cât acestea sunt cheltuite în mod demonstrabil pentru cercetare și dezvoltare.
Merge de ex. o costuri de servicii pentru prototipare, teste de prototip, costuri de certificare, documentație tehnică, costuri pentru creșterea nivelului calificărilor, educației sau abilităților lucrătorilor care lucrează în știință și cercetare, costuri pentru închirierea de software specializat și taxe de asistență pentru software (așa-numita întreținere).
• Cutie de brevete:
Extinderea scutirii de venit a casetei de brevete pentru a include relații juridice, cum ar fi achizițiile în aplicație și Software ca serviciu. Permiterea unei scutiri chiar și atunci când imobilizarea necorporală nu se află în bilanț ca în centrele de inovare ale lumii (Regatul Unit, Israel, Irlanda etc.) 2
• Suprascriere:
Sprijinirea tuturor investițiilor care duc la creșterea productivității muncii (chiar și pentru o perioadă de tranziție), precum și a investițiilor în creșterea calității producției și a investițiilor cu o valoare dorită ridicată (automatizare, robotică).
Pentru a menține competitivitatea companiilor slovace și pentru a sprijini conceptul Industry 4.0, este necesar să surprindem tendințele globale în domeniul automatizării inteligente în companii.
Recomandăm, de exemplu, ca cheltuielile de afaceri din industria inteligentă din Slovacia (mașini bazate pe Internetul obiectelor, inteligență artificială, imprimare 3D, învățare automată, analize predictive etc.) să poată fi utilizate ca cheltuieli fiscale în valoare de 200% și deduceți din baza de impozitare în mod similar cu cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare reglementate în § 30c ZDP (așa-numita superdeducere).
• Ajustarea condițiilor de ajutor de stat:
Luați în considerare ajustarea condițiilor pentru acordarea ajutorului de stat tranzitoriu pentru a simplifica condițiile pentru obținerea acestuia în domeniul inovației și îmbunătățirii tehnologice pentru cât mai multe companii posibil, în conformitate cu legislația europeană.
2. Sprijin fiscal pentru recapitalizarea companiilor
• Sprijin fiscal pentru reinvestirea câștigurilor de capital ale persoanelor fizice
acționarii și partenerii înapoi la companii, adică amânarea momentului impozitării până la momentul consumului privat de către o persoană fizică.
• Trecerea impozitării veniturilor din acțiunile și opțiunile angajaților la realizarea efectivă a venitului
Planurile de stocuri ale angajaților sporesc implicarea managerilor cheie și a angajaților în inovație și în același timp sunt mai motivante decât un salariu fix, în același timp este o opțiune avantajoasă în ceea ce privește fluxul de numerar al companiei (un aspect cheie chiar acum în timpuri de criză).
• Unificarea regimului fiscal pentru contribuțiile la capitalul social și contribuțiile la fondurile de capital.
Fondurile de capital din contribuții reprezintă o alternativă mai rapidă și mai puțin solicitantă din punct de vedere administrativ pentru obținerea de fonduri de la acționari.
Regimul fiscal actual pune dezavantajele contribuțiilor la fondurile de capital în comparație cu contribuțiile la capitalul social, deși aceasta este o categorie similară din punct de vedere economic.
În perioade de criză, există o nevoie crescută de finanțare rapidă pentru companii, iar un astfel de regim ar simplifica și grăbi realizarea acestor depozite.
3. Realizarea deprecierii fiscale a proprietății
• Imobilizări corporale:
Tabelele actuale ale deprecierii fiscale a activelor nu iau în considerare viața economică reală (de exemplu, calculatoarele care sunt amortizate pe parcursul a 4 ani și nu durează mai mult de 2 ani, clădiri de birouri care sunt în prezent amortizate pe parcursul a 40 de ani). 3
Ar trebui încurajate în acest fel domeniile preferate, cum ar fi industria 4.0, digitalizarea și economia verde.
• Creanțe:
Dacă compania vinde bunuri/servicii, venitul din vânzare este impozabil integral o singură dată, chiar dacă clientul nu plătește deloc bunurile/serviciile. Compania primește o creanță din costuri prin provizioane, dar durează 3 ani.
Mai multe țări (de exemplu, Germania) au un concept în care crearea unei provizioane contabile reprezintă o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal.
4. Regim mai eficient de compensare a profiturilor și pierderilor în timp și spațiu eliminarea obstacolelor fiscale din calea reorganizării afacerii
• Pierderea înapoi:
transferul pierderii fiscale în trecut. Acest concept are mai multe țări, iar Republica Cehă intenționează cel mai recent să îl introducă. Contribuabilii vor putea deduce pierderea fiscală pentru 2020 din profiturile vechi impozitate în 2018 și 2019. Diferența va fi plata în exces a impozitului (intrare pozitivă de impozitare în numerar aproximativ 210 mii EUR) pentru contribuabil.
• Pierderea reportată:
Îmbunătățirea regimului de transfer al pierderilor fiscale în viitor, în comparație cu UE (prelungirea perioadei maxime de transfer, creșterea deducerii anuale maxime (în raport cu baza impozabilă).
• Impozitare de grup:
Apare în două modele principale: compensarea profiturilor și pierderilor între companii din grup sau eliminarea completă a tranzacțiilor între companii din grup. Foarte curent de ex. pentru afaceri de familie.
Acest concept este aplicat în prezent de peste două treimi din țările UE, din țările vecine V4 se aplică acest concept similar, de ex. Polonia și Ungaria.
• Combinări de afaceri neutre din punct de vedere fiscal (fuziuni, fuziuni și diviziuni).
În aceste tranzacții, venitul real nu este de obicei realizat, cu toate acestea, venitul nerealizat este impozitat sub forma unei creșteri a valorii proprietății de la achiziționarea sa.
Întrucât în criză, antreprenorii vor căuta soluții rentabile prin restructurare, respectiv. raționalizarea structurilor lor, măsura ar face posibilă implementarea unei astfel de reduceri fără obstacole fiscale.
O astfel de modificare nu va fi o noutate în Legea privind impozitul pe venit, ci ar fi o revenire la situația legislativă înainte de 2018.
5. Eliminarea dezavantajelor comparative ale Slovaciei în domeniul TVA
• Introducerea autoimpozitării TVA la import la importul de bunuri din afara UE, care a fost amânată din 2013 4 .
Măsura ar trebui să conducă la o colectare mai mare a taxelor vamale și a taxelor de import în detrimentul altor jurisdicții europene (în principal Slovenia, Republica Cehă, Ungaria, Germania), la care producătorii și comercianții își importă acum mărfurile preferențial, pentru a evita să plătească Slovacia importă TVA și o refinanțează în perioada până la restituirea acestora în declarația de TVA.
Măsura ar trebui să aibă și alte externalități pozitive, cum ar fi dezvoltarea de servicii logistice și depozitare.
• Reducerea datoriilor neperformante
în cazul cererilor mici, nu merită, din punct de vedere al costurilor directe și indirecte și al timpului, să depuneți cereri în procedura de faliment sau să depuneți cereri de instanță/executare.
Din acest motiv, propunem extinderea modificării prezentate în prezent la Legea TVA cu posibilitatea ca contribuabilii să corecteze baza de impozitare în cazurile de creanțe cu valoare mică (de exemplu, până la 100 de euro), chiar dacă o astfel de creanță nu dobândește statutul a creanțelor de neîncasat și în cazurile selectate de proceduri frauduloase.
EFECTE PE BUGETUL STATULUI + SPRIJIN UE
Aceste măsuri diferă prin impactul lor potențial asupra bugetului de stat
- unele nu au nici un impact sau aproape niciun impact (sprijin pentru reinvestirea câștigurilor de capital ale persoanelor fizice, acțiunile angajaților), altele pot avea un impact mai semnificativ (de exemplu, accelerarea deprecierii, impozitarea de grup)
- cu toate acestea, toate aceste măsuri ar trebui puse în aplicare cât mai curând posibil și, cu un risc mai mare de deficiențe bugetare, efectul acestora ar trebui să fie repartizat în timp (de exemplu, decontarea amortizării contabile/fiscale a creanțelor pe 3 ani, impozitul pe grup limitat inițial de valoarea absolută a tranzacțiilor compensatorii/eliminate).
În prezent se desfășoară o dezbatere la nivel european privind redresarea economiei europene, reformele necesare și utilizarea semnificativă a fondurilor europene.
Instrumentul european pentru reformă și reziliență ar trebui luat în considerare Slovacia în cazul acestor măsuri de reformă parțială, cu atât mai mult în contextul unei reforme fiscale mai ample.
1 Tabloul de bord al inovării europene 2020, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_20_1150
2 Este posibilă protejarea intereselor bugetului de stat, de ex. prin limitarea veniturilor scutite pentru activele neactivate cu o anumită sumă (de exemplu, 500 de mii de euro pe an) sau îndeplinirea funcției de control a Oficiului de Proprietate Industrială din Republica Slovacă (de exemplu, avize cu privire la brevetabilitate în afara procedurilor de brevetare care consumă timp, etc.)
3 Potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Europeană, mai multe state membre aplică o perioadă de amortizare mai scurtă pentru clădirile de birouri https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxati on/files/taxation_paper_75.pdf
4 Motivul reticenței de a adopta această măsură este contabilitatea, nu viziunea economică a costurilor de punere în aplicare a acestei măsuri în sensul Actului constituțional privind responsabilitatea bugetară. Din punctul nostru de vedere, costul implementării acestei măsuri ar trebui să fie considerat costul finanțării fluxului de numerar temporar al eșecului bugetului de stat și nu cuantumul întreruperii temporare în sine.