BIOSFERĂ

dominik

Biosfera - partea de peisaj în care trăiesc plantele și animalele, învelișul „viu” al Pământului

Știința de bază a organismelor vii - biologie, flora și fauna ca parte a țării biogeografie (Este împărțit în fitogeografie A zoogeografie). Acesta examinează relațiile dintre organisme și mediul lor și relațiile dintre organisme ecologie.

Biocenoza - un set de organisme concentrate pe un anumit teritoriu (biotop), în care se aplică propriile reguli de coexistență (împărțite în fitocenoza - comunitatea de plante, de ex. pădure de fag și zoocenoza - comunitatea animalelor)

Biotop - un loc care asigură organismului condiții de viață (de exemplu, iaz, pădure, pajiște etc.)

Geobiocenoză (ecosistem) - un set de plante, animale și mediul non-viu

  1. natural (pădure, turbărie, lac etc.)
  2. artificial - creat de intervenția umană (grădină, parc, iaz, câmp.)

Plante în funcție de mediul în care trăiesc:

  1. în raport cu temperatura - termofilă, iubitoare de frig
  2. în raport cu lumina - iubitoare de lumină, iubitoare de nuanță
  3. apă - hidrofite de apă (nufer alb, alge marine)
  4. locuri umede - higrofiti iubitori de umiditate
  5. locuri uscate - xerofite iubitoare de secetă (suculente - cactuși, aloe vera)
  6. locuri de tranziție - mezofite (fag, hamei)
  7. soluri azotate - nitrofile (rufe dioice, bază neagră)
  8. soluri calcaroase - calcificate (mucegai alpin)
  9. soluri acide - acidofile (brurusnica, afine)
  10. soluri saline - halofite (mangrove)

ZONE BIOCLIMATICE DE SOLIDE (GEOBIOMI)

(de la ecuator la pol)

  1. PADURI TROPICALE

-temperatura uniformă (25˚C), 2000-3000 mm precipitații pe an

-luxuriant, dens, cu o compoziție variată (1 ha = 400 de specii de copaci), constând din mai multe etaje (etaje)

-o mulțime de insecte, păsări bogate - papagali, colibri

-3 zone: - America de Sud (Câmpia Amazonului) - leneș, furnicar

- african (Bazinul Congo) - gorilă, cimpanzeu, crocodili, hipopotami

  1. PĂDURI TROPICE UȘOARE

-cantitatea de precipitații scade spre tropice

-Asia de Sud și de Sud - o zonă de musoni tropicali

-foioase în zone aride, se cultivă orez, fructe tropicale, arbori de ceai, condimente

-faună bogată în mamifere - tigru, hienă, lup, gazelă, antilopă, rinocer, pelvis (sudul Chinei)

  1. SAVANY

-savană - pajiști cu copaci și arbuști împrăștiați

-3 zone: -african - baobab, antilopă, zebră, girafă, leu, leopard, ghepard, elefant, termite, lăcuste, șerpi

- australian - eucalipt, papagal, emu maro

- America de Sud - insule sensibile

  1. DEŞERT

-temperaturi ridicate, secetă extremă

-14% din suprafața terestră (Sahara - cel mai mare deșert, 9 milioane km 2)

-deserturi: bolovani (hamady), pietricele (serira), nisipoase (ergy, kumy)

-Oportunitati - albii uscate de râu

-oază - se formează la punctul de ieșire a apelor subterane la suprafață (se cultivă palmier curmal, cereale, fructe, legume)

- vegetație săracă - plante suculente (cactuși, agavi), șerpi, geckos, insecte

-desertificare - extinderea deșertului prin pășunat excesiv de vegetație (cămile, oi, capre)

  1. ARBORI DE DURITATE SUBTROPICĂ

-iarna blândă, vara caldă și uscată

-copacii nu lasă frunze

-mama vitregă - arbuști densi - stejar, erică, rozmarin (mediteranean)

-se cultivă porumb, citrice, măsline, vie, bumbac, tutun, plută

-păsări, șopârle, șerpi, insecte, cameleon

  1. STEPI

-Etapa - o formațiune erbacee temperată cu predominanță de ierburi - din sudul Ucrainei prin Rusia până în V Asia (Etapa), interiorul Americii de Nord (prerie), America de Sud (pampa)

-pământ negru - se cultivă grâu, porumb (cereale mondiale)

-ierburi perene și bulbi

-rozătoare, lupi, râs, otarde, fazani, vultur de stepă, turme de bizoni (preri), nanda (pampas)

-zonă cu precipitații totale mai mari - lesostep

  1. Păduri din zona ușoară

-zone întinse din emisfera nordică, emisfera sudică - S Chile, S Noua Zeelandă, Tasmania

-3 zone: - păduri de foioase (zone mai calde și mai umede)

- cerb, căprioară, urs, mistreț, orb, șarpe, animale vertebrate (Eurasia, Orientul Îndepărtat)

-oposum, raton, skunk (America de Nord)

-păduri mixte (zone mai reci)

-pădure de conifere - taiga - cea mai mare suprafață forestieră (12 milioane km 2)

-pin, molid, molid

-urs, lup, vulpe, râs, mistreț, căprioară, elan, căprioară, păsări, jder

-creșterea și vânătoarea animalelor de blană

  1. TUNDRY

-zone subpolare, temperatura medie lunară sub 10 belowC, precipitații 200 mm pe an

-între taiga și tundră - lesotundra

-tundra: tufoasă (mesteacăn și sălcii pitice, afine), mușchi, lichen

-faună săracă - bufniță cu zăpadă, vulpe arctică, iepure, reni

  1. VOINȚE POLARE

-temperatură scăzută, strat de zăpadă permanent, glazură

-faună și floră - în mare, pe coastă

-plancton (parte a animalului fără mișcare activă semnificativă), pești, păsări marine, morse, foci, pinguini (Antarctica)

-mușchi, licheni, alge

ALTITUDI BIOCLIMATIVE DIN EUROPA CENTRALĂ

  1. SCĂZUT (până la 200 m)
  • păduri de stejar
  • zona agricolă
  1. GRADUL DE dealuri (200-500 m)
  • păduri de stejar și stejar-carpen
  • peisaj cultural, agricol
  1. PODHORSKÝ STUPEŇ (500-800 m)
  • păduri de fag și brad-fag
  1. NIVEL DE MUNTE (800-1200 m, Carpați până la 1500 m, Alpi până la 1800 m)
  • în poziții inferioare păduri de stejar de brad, în păduri superioare de molid, care se extind până la marginea superioară a pădurii (linie, unde zona pădurilor continue trece în non-pădure - grupuri de copaci)
  1. NIVEL SUBALPIN (1200-1900 m)

6. NIVEL ALPIN (1900-2200 m)

- iarbă și vegetație erbacee

7. NIVEL SUBNIVAL (2200-2500 m)

-roci fără vegetație (Alpi, Carpați)

8. GRADUL NIVAL (ZĂPADA) (peste 2500 m)