lumea

Violența etnică din sudul Kârgâzstanului a provocat cel puțin 124 de decese și mii de răniți în patru zile. Cel puțin acesta este bilanțul oficial al Ministerului Sănătății kârgâz. Cu toate acestea, uzbekii kârgâzi care pretind că se confruntă cu genocidul raportează pierderi de câteva ori mai mari.

"Am îngropat două sute de victime până acum", a declarat ieri pentru AFP Jalahitdin Jalilatdinov, un lider al comunității uzbece din Kârgâzstan. Potrivit acestuia, pot fi mulți mai mulți morți. Multe dintre casele care au fost reduse la cenușă nu au fost încă explorate. Și zeci de cadavre ale victimelor masacrului sunt încă întinse pe străzi.

Președintele interimar al kârgâzului, Roza Otunbayeva, a declarat ieri din nou că guvernul ei nu este în stare să restabilească ordinea din sud fără ajutor din exterior. Otunbayeva a cerut Rusiei asistență militară în weekend, dar Moscova a răspuns că este dispusă doar să ia în considerare participarea la o astfel de misiune cu alte țări.

Afișarea ieri la Moscova a soldaților de menținere a păcii în Kârgâzstan a fost luată în considerare de șase foste republici sovietice asociate în Organizația Acordului colectiv de securitate. Secretarul Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patrushev, a confirmat că reprezentanții statelor membre nu au exclus o astfel de posibilitate. Cu toate acestea, decizia va trebui aprobată de șefii de stat.

Patruzeci și cinci de mii de adulți și zeci de mii de copii fugiseră deja în Uzbekistan înainte de valul violenței. Mamele cu copii și vârstnicii caută în special un refugiu sigur în țara vecină. Tinerii uzbeki rămân să-și protejeze proprietățile și locuințele în rândurile grupurilor de miliție emergente spontan.

Alte sute de mii de uzbeci kârgâzi sunt înghesuiți lângă graniță. Cu toate acestea, ieri Uzbekistan a decis să-și închidă granițele refugiaților din Kârgâzstan. În același timp, el a cerut comunității internaționale să ofere ajutor umanitar zecilor de mii de oameni pe care îi acceptase deja.

Uzbekii, care reprezintă aproximativ o șesime din populația Kârgâzstanului și aproape jumătate din partea de sud a țării, dau vina pe guvernul central din Bishkek că nu a făcut suficient pentru a opri violența. Se spune că trupele pe care le-a trimis în zona de conflict adesea închid ochii la acțiunile bandelor înarmate sau chiar le ajută de multe ori.

„Tancurile au venit pe primul loc, urmate de oameni fără uniforme. Și-au lăsat drumul și apoi ne-au atacat prin tragere ", a declarat pentru AFP Dildor uzbek Djumabayev. Potrivit acestuia, numai în Oš, metropola de un sfert de milion din sudul Kârgâzstanului, pogromii au luat cel puțin o mie de vieți.

Scopul cotidianului Pravda și al versiunii sale pe internet este să vă aducă știri actualizate în fiecare zi. Pentru a putea lucra pentru tine în mod constant și chiar mai bine, avem nevoie și de sprijinul tău. Vă mulțumim pentru orice contribuție financiară.