Scurt dicționar al limbii slovace
cu și fără N;
G seba D si A sa L sebe I myself, after predl. și cu accent D însuși Și însuși
Primul punct un obiect identic cu inițiatorul poveștii: se pieptănă, se uită în fața unei oglinzi, se așteaptă, are o zi grea în față, nu poate spune;
nu mă cumpăra, cumpără-te!
2. trăi. subiect în mn. marcă reciprocitate, activitate reciprocă: frații se iubesc, se luptă, sunt geloși unii pe alții;
își doresc sănătate, au jurat loialitate, vor sta împreună
3. numai D exc. beneficiu al. dezavantaj (benefic D): găsește o fată, amenajează un apartament, comandă-i o bere și o zmeură
4. numai D exc. însușire (privl. D); al lui: își caută părinții, și-a rupt cămașa
5. numai D exc. sentiment (D etic): lasă-l să meargă pe drumul său, să cânte (să vrea), să se bucure de lume
● veniți să vă amintiți;
a fi (complet) neajutorat a) inconștient b) supărat, confuz;
(din nou) se certă, se luptă și așa mai departe.
A. ca morfem separat de formare a formei face parte din
1. inversare. datorii: vinovatul este percheziționat, iarba este tunsă în iunie, televizorul este urmărit în noapte;
Condimentul la sos trebuie adăugat
2. neos. inversare. forma oamenilor. naluci: lucrau de dimineață până seara, făcând cumpărături într-un supermarket;
mergi pe partea dreaptă să mergi
1. ca morfem separat de formare a cuvintelor pentru formarea inversării. sloves cu sens. a) starea al. schimbări de stare: a completa, a se răci, a fi furios b) a se manifesta în felul său: a înnegri, a scutura, a estompa c) a mișca: a arunca, a se rostogoli, a purta d) inversări ale poveștii către inițiatorul său: a da (serviciilor), a apărea, a găsi e) înțelesuri modificatoare diferite. orig. verbe: a ține, a da drumul, a cerși, a întinde f) acțiune neintenționată: a se îneca, a se sinucide (într-un accident), a fi rănit
2. ca parte a unei proceduri de formare a cuvintelor împreună. prefixat: a zbura, a citi, a săpa, a lua cina, a se arde, a vorbi, a se ridica
3. ca morfem verbal separat (cu verbe pur perverse): a-ți fie frică, a râde, a lua, a-ți place, a purta, a te strădui, a face față, a râde
IV. cu parte. apel telefonic. (în propoziții eliptice) accentuează încurajarea, o chemare la acțiune: veniți aici, băieți! cuțitele intră în ea!
sabat -u m. pentru evrei, al șaptelea, sabatul săptămânii, este sabatul
sabie -e -alb/-orb w. arma de tăiere și înjunghiere cu o lamă pe o parte: ascuțită, turcească w.;
purtați sh-u, bateți sh-u;
sport. scrimă sh-ou;
sabie -an -an b. pasăre de coastă aproape de barză, zool. Recurvirostra
-
Regulile ortografiei slovace
cu și fără N; G sa, seba D si, seba A sa, seba L seba I mysá zá m. inversare.
Sabinov ‑a m.; Sabinovčan ‑a mn. Mia m.; Sabinovčanka ‑y ‑niek ž.; sabinovsky
saber ‑e ‑ white/‑blí ž.; sabie; šablička ‑y ‑čiek ž.
Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1
ceva este permis al. confirmă, consimte: să depună o moțiune la s., rezoluția este supusă biroului s-iu;
cu. contracte;
p. oficial, preliminar, p suplimentar.încuietoare reversibilă. persoane. (fără 1st p., 2nd p. el însuși, 3rd p. el însuși, si, 4th p. el însuși, sa, 6th p. el însuși, 7th p. el însuși)
II. pentru verbe la neaccentuat. Forma are următoarele funcții:
1. în cazul verbelor tranzitive, reprezintă subiectul în al patrulea caz;
A. exprimă faptul că agentul acțiunii intervine în acțiunea sa (în subiectul vieții): băiatul se spală, se îmbracă;
acoperit cu cremă;
văzut în oglindă;
a spânzura, a fi otrăvit, a se îneca;
să se îmbete;
a fi convins de ceva;
să te simți sănătos;
înnegri, praf, cerșește;
apăra;
Nu poate fi închis între patru pereți. (Vaj.) Fiara este pe cale să se odihnească. (Pentru tine.) El a fost confuz. (Taj.);
a fi ofensat;
[Fata] mă întreabă. (Jégé) Jerguš a măturat peste apă. (Ondr.);b. în cazul unui subiect non-viață, exprimă o acțiune spontană, o activitate naturală: apă, un râu care se rostogolește;
Ploaia se revărsa ca o grămadă. (Dobš.);
caietul este pierdut;
inima s-a oprit;
Rănile i s-au vindecat. (Jégé) Capul lui Adam a clătinat. (Jégé) Stomacul i s-a întors. (Jégé) Inima doamnei Geržová s-a deschis și ea. (Dinți.) Zăpada se lipi de picioarele lui. (Ondr.) Întunericul s-a răspândit peste colțuri. (Kuk.) (El a implorat) că stânca va trebui să se miște. (Dobš.)2. în cazul verbelor netransitive, exprimă faptul că actorul acțiunii focalizează activitatea pe un obiect în afara lui (de obicei în a 2-a pag.), În timp ce se află în imediata apropiere a acestui obiect: a apuca, a ține balustrada;
pren. rămâneți la ambarcațiunile dvs. pentru a lucra în domeniul dvs.;
să-și păstreze convingerile;
Știa ce să facă (tu.) Ce să începi să faci;
scapa de, renunta la cineva al. ceva;
a atinge ceva;
Vântul a suflat tot ceea ce tocmai s-a împiedicat. (Tu.);
comite furt, nelegiuire;
a fi furios cu cineva, a fi judecat cu cineva;3. în verbele de tranziție, exprimă reciprocitate, acțiune reciprocă;
A. fiecare subiect individual în mn. Nu. efectuează o activitate exprimată colectiv de un verb și este alternativ subiectul și subiectul acțiunii;
unii pe alții, unii pe alții: băieții luptă, urmăresc, se întind, mustră;
prietenii se îmbrățișează, se sărută;
copiii tolerează bine;
prietenii s-au întâlnit (pe stradă), s-au salutat;
Nu ne-am mai văzut de mult;
oamenii iubesc, urăsc;
a conduce cu cineva, a ține mâna cu cineva;b. la subiectul din j. Nu. al doilea participant la poveste este exprimat în al 7-lea caz cu prepoziția: tatăl a îmbrățișat fiul (= tatăl și fiul s-au îmbrățișat reciproc);
Mi-am salutat prietenul. - Janko vorbește cu un coleg de clasă. -c. la subiectul din j. Nu. este o expresie eliptică a activității reciproce (partenerul rămâne neexprimat): elevul bate, vorbește, se distrează (în timpul predării);
d. la subiectul din j. Nu. se exprimă caracteristica acțiunii: băiatul încă bate, este un luptător;
un copil cu furie este supărat;
Nu te enerva! nu fi blând;4. în cazul verbelor intransitive și subiective, exprimă rotunjime, reciprocitate: a se uni, a se despărți de cineva;
a se consulta, a se gândi, a se certa cu cineva;
a alerga, a se potrivi cu cineva;
vorbeste cu cineva;
a împărtăși cu cineva;
oamenii au fugit undeva, păsările au zburat;
nu-mi place;
nu își pot lua rămas bun;
Oaspeții merg jos. (Kuk.)5. exprimă vocea pasivă (subiectul gramatical este subiectul acțiunii, factorul acțiunii este neexprimat): casa este construită;
soluția este filtrată;
cererea este respinsă;
magazinele deschise la ora opt;
cartea este citită;
Cetățenii sunt convocați la întâlnire. - Părinții sunt sfătuiți să urmărească copiii lor. - Forța de muncă va fi angajată. - Se caută un infractor. - Efortul bun este apreciat. - Trebuie să aflăm adevărul. - Poate încerca.6. se folosește în așa-numita verbe reflexive nedeterminate pentru care factorul nu poate fi determinat: Casa s-a prăbușit. - Lovitura a căzut. - Copilul s-a sufocat. - A căzut și s-a sinucis;
a se îneca, a fi rănit, a lovi;
Vinul a trecut. (Taj.) Străluceste din arc. (Jégé) Coșurile fumeau. (Ondr.)7. permite exprimarea unei povești cu un al general, nedefinit. subiect neglijabil: se spune, se spune;
se gătește bine undeva, este bine;
merge acolo de mult;
este ieftin să cumperi undeva, fumatul nu este permis aici;
se propune să se solicite dovedirea că.;
S-a dovedit ca.;
munca va continua;
Se știe că rămâne cu maestrul. (Zgur.) Pentru cine este licența? (Ráz.) Până atunci, se plimbă cu apă. acc. Așa cum se numește muntele, așa se aude din munte. acc.8. în propozițiile non-subiect, permite exprimarea impersonală a sentimentelor subiective: vreau să mănânc, să dorm, să cânt;
am lucrat bine, am călătorit;
Cu cât am putea trăi mai bine în lume. (Dinte.) Este ușor de spus;
era mic;
Îmi place asta.;
mi s-a părut, am visat;
Nu-i lene să facă nimic. - Părăsește încet curtea, unde a experimentat fericirea și bucuria. (Laz.)9. în cazul verbelor reflexive, permite complotul proprietății subiectului: cămașa este albită, iarba este verde, muntele este negru;
10. adaugă intensitate și valoare expresivă semnificației verbului: te voi implora! - a trage, a trage, a se întinde cu ceva;
scotoceste, bubuie în ceva;
a-ți face griji, a te enerva, a te enerva cu cineva al. ceva;
a se hrăni cu ceva;
a turna ceva;
a apărea, a scoate;11. în cazul verbelor prefix cu prefixele do-, na-, împreună cu aceste prefixe, este un mijloc de exprimare pentru exprimarea unui grad mare de acțiune: a trăi până la bătrânețe;
a aștepta cu nerăbdare ceva;
lucrează la ceva;
ceva nu poate fi calculat;
Este greu să ajungi acolo;
a cere ceva;
a se machia, a plânge, a râde;
a vorbi;
a căuta ceva;
a vorbi, a se conforma;
a dansa, a plânge, a alerga;12. ca sufix formal care indică subiectul, acesta devine o parte permanentă a uneia dintre semnificațiile verbului, în timp ce sensul și conexiunea verbului se schimbă (verbul subiect devine subiectiv): El a pornit cu un galop în spate l. (Jégé) A plâns. (Dobš.) A pornit pe trotuarele strâmbe. - De unde ai venit? (Dobš.) Adam a dispărut neobservat. (Jégé) Se oprește în fața oalelor. (Tu.) Jerguš s-a trezit la clopotele zgomotului. (Ondr.) Feriți-vă de el. (Skult.) S-a întors la plug. (Kuk.) Nu s-a putut abține să nu se agite. (Kuk.) Nu te supăra! (Ondr.);
merge cu mașina;
întoarce;
a te muta (din loc);
a arunca undeva;
a fi chemat, a fi chemat, a fi chemat;
a se topi;
semn;
Nu te poți încurca între cei doi. (Kuk.);
a se căsători, a se căsători, a divorța;13. pentru unele verbe al. în unele semnificații verbele sunt partea lor permanentă formală (tantum reflexiv): a privi, a prospera, a face;
a se minuna, a se minuna de ceva;
a atinge ceva;
roi;
Meci;
a răspunde;
a te bucura, a te bucura, a râde;
a jigni, a păcătui;
a se intampla;
ceva aparține, nu aparține;
a deveni;
a se teme, a se teme de ceva;
umbla;
aplicați pentru ceva;
se descurcă bine;
roagă-te;
biban;
ai grija de ceva;
cere;
a se plânge de ceva;
a face;
se întunecă, se întunecă, clipește;
strălucire;
fard, fard;
Era cina. (Ondr.);
a naște, a fi născut;
Zăpada s-a relaxat. (Ondr.) Se uită la Konopka. (Gheaţă);
a transforma;
știi ceva;
servi pe cineva;
a merge, a merge undeva;
a cere ceva;
a privi ceva;
ia pe cineva;
descompunere;
a colecta (despre răni);III. pentru verbe la neaccentuat. Forma are următoarele funcții:
1. reprezintă subiectul în 3. p. și afirmă că se întâmplă ceva în beneficiul lui al. în detrimentul unui factor de acțiune (dativ benefic);
singur, pentru tine: cumpără, comandă ceva;
a vrea ceva;
ia ceva;
a citi, a nota ceva;
Uite ce am găsit. (Kuk.) Este vina ta. (Taj.) Nu mă pot abține. - Jano a luat roțile. (Taj.) El găsește o fată. (Taj.) Ai venit pentru o datorie? (Brusc) Păstrează banii. (Zúb.)2. Exprimă reciprocitate, unii cu alții, unii cu alții: își doreau bună dimineața;
au căzut în brațe;
s-au făgăduit, au jurat credință;
sunt egali;
se privesc în ochii celuilalt;
vecinii se ajută reciproc;
Am vorbit despre impresiile noastre.3. exprimă însușirea, reprezintă confuzia sa: să-și spele ochii, fața;
rupe-ți hainele;
bate un dinte;
ți-ai lovit glezna;
A dat cu piciorul în ochi. (Dobš.) Stau lângă cuvânt. (Strălucire) Copilul se duce la stație. (Kuk.)4. Exprimă expresiv. interes personal pentru poveste (dativ etic): cântat, fluierat;
suspinați, mâncați, dormiți, dansați;
Ne-a fost dor de Târgul lui Iacob, acum îl putem aștepta pe Gal. (Kuk.) Un grup de burlaci l-au așteptat o dată. (Dinte.) Este sigur că nu vor fugi în oraș. (Taj.) Ondrej a mers la târguri. (Kuk.) Oricine a pierdut, să se uite. Ține-i acolo (pantaloni). (Kuk.) Fă cum vrei! - Doar spune-ți! - Du-te unde vrei. - bateti joc de cineva;5. este o parte formală permanentă a verbului al. unul dintre sensurile verbului: a se întinde, a imagina;
a-și aminti ceva, a se baza pe ceva;
Nici unul nu îndrăznește. (Kuk.) Ce faci aici, om păcătos? (Dobš.);
a se feri;IV. particula cu adverbul al. expresia adverbială exprimă în mod expres încurajarea activității al. Mișcare: acum du-te la roboți. (Jes.) Băieți, sunt aici! (Ráz.) Plug în sat! (Taj.) Luptă! (Tim.) Deștept în haine civile. (Urb.) Pentru echipă! (Tat.) Ei bine, du-te (Taj.) Acum, grăbește-te acolo.
Sheba, -i femei. r. Țara biblică: regina Șebei, regina biblică, despre care se spune că a excelat în frumusețe și înțelepciune și a fost prietena lui Solomon;
1. pentru evrei, a șaptea zi a săptămânii, care este sfințită prin ceremonii de cult și odihnă completă, sâmbătă;
2. învechit. conform vechilor superstiții populare, orgii nocturne de vrăjitoare și vrăjitoare cu diavoli;
sabatný príd. m. învechit. în Sabatul Evreiesc: pe masa Sabatului (Vaj.)
Acces Shabbat m.: cu. masa, w. kaftan
1. armă de tăiere și înjunghiere de formă alungită, obișnuită. ușor curbat, având o lamă pe o singură margine: lățime ascuțită;
Turcă, Damascenă, Saracină, S.;
a încinge sh-u, a încinge sh-ou;
desenați š-u, tăiați în cineva (ceva) š-ou, împrejmuind š-ou;
bate-te;2. záhr. lupta š. sorta fasole;
Engleză š. soi de mazăre;sabie adauga. m.: cu. dansul sabiei;
šablička, -y, -čiek, nár. i sablenka, -y, -niek žen. r. zdrob. expr.
sabie, -a, -anul femeilor. r. o pasăre cu un cioc lung curbat asemănător cu o barză mică;
zool. cu. Sânge cu piciorul albastru (Recurvirostra avosetta)