Omul reprezintă unitatea mentalului și a fizicului. Pe lângă modul de viață, nutriția întărește și aceste două componente. Nutriția este strâns legată de stres. O alimentație necorespunzătoare crește susceptibilitatea la stres și gestionarea acestuia. Si invers. Stresul contribuie la o alimentație deficitară.
Stresul are mai mult de două sute de definiții. Înseamnă pur și simplu să fii expus forțelor sau presiunilor vieții și este de obicei înțeles ca anxietate sau suferință care provoacă epuizare și suferință mentală. Distingem două tipuri de stres. Stresul pozitiv promovează sănătatea și performanța. Stresul negativ, pe de altă parte, este perturbator și dezechilibrat. Afectează calitatea vieții. Dacă este puternic și de lungă durată, crește riscul apariției diferitelor boli (crește riscul de infarct miocardic cu 50% și cancerul cu 75%).
Stresul ca sarcină excesivă se manifestă fizic prin palpitații, transpirații, dureri de cap, dureri abdominale, greață, indigestie, oboseală, insomnie. Acțiunea sa pe termen lung provoacă tulburări de somn, oboseală cronică, hipertensiune arterială, ulcere gastrice, căderea părului, tulburări de alimentație, tulburări ale sistemului imunitar, susceptibilitate crescută la boli infecțioase, cancer, boli alergice. Dificultățile fizice sunt adesea asociate cu manifestări mentale negative, cum ar fi frica, anxietatea, neputința, tristețea, furia, iritabilitatea, schimbările de dispoziție, depresia.
Starea mentală negativă pe termen lung crește riscul așa-numitelor boli psihosomatice (boli infecțioase frecvente ale tractului respirator, afecțiuni dureroase ale coloanei vertebrale, migrene, boli ale pielii, boli alergice, ulcere gastrice, tulburări digestive, boli cardiovasculare - în special tensiune arterială crescută, diabet, boli de rinichi, boli mintale, tulburări de alimentație - anorexie mintală, bulimie.) și boli mintale. În Republica Slovacă, numărul persoanelor cu stres cronic va crește cu aproximativ 5% în fiecare an.
Stresul afectează nutriția în două moduri. Există mâncare excesivă, consum excesiv de dulciuri, țigări sau alcool. În timpul stresului, crește și consumul de vitamine B, C, E, oligoelemente precum zinc, seleniu, magneziu, calciu, niacină, fosfor, potasiu sau acizi grași esențiali. Rezultatul poate fi obezitate, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet.
Al doilea efect negativ al stresului asupra nutriției este aportul insuficient de alimente, care poate provoca osteoporoză, hipovitaminoză, migrene, oboseală cronică, tulburări imune, boli alergice, cancer, boli infecțioase recurente.
Interesant este faptul că persoanele care își limitează consumul de alimente prin diferite tipuri de diete supraponderale sau culturiste tind să mănânce mai mult sub stres, în timp ce cei care nu se limitează să mănânce mănâncă mai puțin ca răspuns la stres.
În epoca modernă actuală, stresul este o parte integrantă a vieții de zi cu zi a oamenilor, iar alimentarea ca răspuns la stres poate avea un impact semnificativ asupra nutriției și sănătății generale a populației. O alimentație adecvată și echilibrată contribuie la reducerea susceptibilității la stres și este cea mai bună garanție a sănătății fizice și mentale.
Este recomandat să consumați mai multe alimente bogate în fibre (legume crude, fructe, cereale integrale), citrice care conțin bioflavonoide, vitamine B care previn oboseala, mențin senzații bune și funcționalitate ale sistemului nervos, vitamina C, care previne oboseala, durerea, boli infecțioase recurente. Lapte și produse lactate pentru conținutul de calciu, care reduce sentimentele de anxietate și are un efect calmant.
Pentru gestionarea stresului acut, se recomandă fosforul, potasiul, zincul și acizii grași esențiali, care sunt conținuți în legume, semințe (nuci), leguminoase, pește, lapte. Băuturile cu cafeină și cola, care cresc iritabilitatea, trebuie evitate; se recomandă ceaiuri din plante pentru a calma. Este necesar să se evite zahărul absorbit rapid (dulciuri, ciocolată), care poate agrava oboseala, slăbiciunea, iritabilitatea. Poate fi înlocuit cu zahăr compus (amidon), care este conținut în cereale integrale (pâine, paste, orez), cartofi, fasole, mazăre și linte.
Nu există un echilibru corect între nutrienți și conservanți. Reprezentarea nutrienților de bază în valoarea energetică totală ar trebui să fie după cum urmează:
Grăsimi - 20% Zaharuri complexe (amidon) - 57% Zaharuri simple (glucoză) - 10% Proteine - 13%
În plus față de o nutriție echilibrată și completă, ajută la reducerea stresului liniștit și somn suficient de lung, odihnă activă și pasivă, exerciții fizice, sporturi recreative, ascultare de muzică, hobby-uri adecvate, comportament pentru animale de companie, vacanță, saună, gândire pozitivă, râsete, yoga, respirație lentă profundă, meditație.
Stresul este răspunsul rezultat al unei persoane la factorii de stres, care sunt în prezent circumstanțele care provoacă stres. Este răspunsul organismului la efectele adverse ale mediului și ale încărcăturii. Reacțiile emoționale la diferite situații stresante sunt considerate surse de stres. Acestea sunt în principal conflicte între oameni, presiunea timpului, examene la școală, conflicte în familie, la locul de muncă, la școală, pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de muncă. Factorii emoționali care provoacă stres includ, în special, anxietatea, frica, tristețea, frica, ura, ostilitatea, nesiguranța.