portalul

CUPRINS

1 În ce circumstanțe un părinte poate transfera legal un copil într-un alt stat fără consimțământul celuilalt părinte?

În ceea ce privește circumstanțele în care un părinte poate transfera legal un copil într-un alt stat fără consimțământul celuilalt părinte, trebuie să se distingă următoarele situații:

(a) atunci când părintele cu care locuiește copilul are legea de a transfera copilul într-un alt stat și

(b) în cazul în care părintele cu care copilul nu locuiește, dar cu care copilul are o relație personală, dorește să îl transfere legal în alt stat.

În aceste situații, este necesar să subliniem importanța prevederilor articolului 111 din ObZ 2015. Aceasta înseamnă că ambii părinți, indiferent dacă sunt responsabili împreună sau individual de îngrijirea părintească, sunt obligați să facă schimb de informații despre copil cu privire la posibilul transfer al copilului în străinătate. Pe lângă faptul că sunt o obligație legală a părinților, sunt necesare documente personale și alte documente pentru a trece frontiera de stat, pe care copilul sau fiecare părinte ar trebui să le ia cu ei.

În cazul în care unul dintre părinți consideră că celălalt părinte ar putea abuza de un astfel de transfer temporar al copilului, instanța poate solicita ca, în procedurile extrajudiciare, să impună una dintre măsurile menționate la articolul 418 din ObZ 2015 pentru a asigura executarea deciziei de stabilire a unei relații personale între părinte și copil sau impunerea uneia dintre măsurile menționate la articolul 419 din Codul civil 2015 pentru a asigura întoarcerea copilului.

Cea mai potrivită soluție este ca părinții să ajungă la un acord prin consens cu privire la aceste aspecte și alte aspecte similare, pe care apoi să le poată reglementa în acordul privind îngrijirea părintească comună (articolul 106 (3) din ObZ 2015).

2 În ce circumstanțe este necesar consimțământul celuilalt părinte pentru a transfera copilul într-un alt stat?

Consimțământul ambilor părinți este necesar pentru orice transfer (permanent) al unui copil într-un alt stat care ar duce la schimbarea reședinței permanente sau temporare a copilului. Indiferent dacă părinții sunt responsabili în comun pentru îngrijirea părintească sau dacă unul dintre ei are îngrijire parentală independentă parțială, părintele care transferă copilul și, prin urmare, își schimbă reședința permanentă sau temporară a copilului trebuie să obțină consimțământul scris al celuilalt părinte (articolele 100 și 108 ObZ 2015). Cu toate acestea, dacă un părinte are îngrijirea părintească exclusivă, atunci nu este necesar acordul celuilalt părinte pentru a transfera copilul într-un alt stat în scopul schimbării reședinței permanente sau temporare a copilului (articolul 105 alineatul (5) din ObZ 2015).

3 Dacă celălalt părinte nu consimte la transferul copilului în alt stat, deși acest lucru este necesar pentru a transfera legal copilul în alt stat?

Dacă, prin transferul copilului în alt stat, părintele dorește să schimbe reședința permanentă sau temporară a copilului și nu poate obține consimțământul scris al celuilalt părinte, atunci instanța va stabili în procedurile extrajudiciare care dintre părinți reprezintă interesul superior al copilului.1 ObZ 2015). Înainte de inițierea acestor soluții extrajudiciare, trebuie oferită consiliere extrajudiciară obligatorie, cu scopul ca profesioniștii din serviciile sociale să încerce să ajute părinții să ajungă la un acord în această privință (articolul 481 din ObZ 2015 - obligatoriu consiliere extrajudiciară ca o cerință procedurală de inițiere a procedurilor). conform articolului 100 alineatul (5) din ObZ 2015). Dacă părinții nu pot ajunge la un acord în timpul consilierii obligatorii, problema va fi decisă de o instanță extrajudiciară, care se va concentra în special pe: vârsta și opinia copilului, dreptul copilului de a forma o relație personală cu celălalt părinte, disponibilitatea și disponibilitatea părinților de a coopera în exercitarea drepturilor părintești; situația personală a părinților, distanța dintre locurile de reședință permanentă sau temporară a părinților și locul în care copilul ar putea fi mutat, precum și ca legături de transport între aceste locuri și dreptul părinților la libera circulație (articolul 484 din Codul civil 2015).

Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că, dacă un părinte are îngrijirea părintească exclusivă, atunci el sau ea nu are nevoie de consimțământul celuilalt părinte pentru a transfera copilul într-un alt stat în scopul schimbării reședinței temporare sau permanente a copilului, i. j. într-un astfel de caz, obiecția celuilalt părinte nu are niciun efect juridic (articolul 105 alineatul (5) din ObZ 2015).

4 Se aplică aceleași condiții și relocărilor temporare (de exemplu, în cazul concediilor, asistenței medicale) și relocărilor permanente? Dacă este posibil, vă rugăm să atașați formularele de consimțământ relevante.

După cum se menționează în răspunsurile la întrebările 1-3, ObZ 2015 reglementează diferit drepturile și obligațiile părinților, în funcție de transferul temporar al copilului în alt stat (de exemplu, o excursie de o zi care nu pune în pericol drepturile celuilalt părinte ) sau transferul permanent al copilului în alt stat pentru a schimba locul de reședință permanentă sau temporară al copilului.

Conținutul versiunilor originale ale acestui site în limba națională este gestionat de punctele de contact relevante ale RJE. Traducerile acestor texte au fost furnizate de Comisia Europeană. Prin urmare, traducerile textelor originale, care vor fi efectuate ulterior de autoritatea națională competentă a statului membru, pot lipsi în continuare din traduceri. Nici Rețeaua Judiciară Europeană în materie civilă sau comercială, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile sau răspund în niciun fel pentru orice informație sau date conținute sau menționate în acest document. Puteți găsi legile privind drepturile de autor ale statului membru responsabil pentru acest site în avizul legal.