Microflora intestinală sau ecosistemul de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv are mai multe roluri importante pentru sănătatea umană. Microflora este alcătuită dintr-o gamă largă de microbi - inclusiv bacterii, ciuperci, drojdie și arhaoni 1 - și are o serie de funcții utile, de la susținerea digestiei alimentelor până la susținerea funcțiilor sistemului imunitar. 2
Se estimează că până la 70-80% din celulele și structurile sistemului imunitar se află în sistemul intestinal (mucoasa). 3 Nu este surprinzător faptul că aportul de alimente este principala poartă a microorganismelor patogene. 3.4 Sistemul digestiv întâlnește în fiecare zi o serie de microorganisme externe, cum ar fi drojdia, bacteriile și virusurile, dintre care unele pot fi periculoase pentru sănătate. 3
În intestinul uman există un strat de celule care formează o barieră între organism și microorganisme dăunătoare. Rolul acestui strat este de a permite nutrienților din alimente să pătrundă în sânge, dar și de a preveni pătrunderea organismelor dăunătoare. Bariera epitelială este întotdeauna „în alertă” și caută agenți patogeni periculoși, dar în același timp este atentă și nu blochează sau elimină substanțele nutritive utile. În schimb, dacă sistemul imunitar este prea reactiv și „atacă” propriile celule ale corpului, acesta poate provoca boli autoimune 5, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBD).
Bacteriile utile pot sprijini funcția sistemului imunitar
Probioticele - sau bacteriile benefice din microflora intestinală - pot susține funcția acestei bariere, pot crește producția de mucus protector și, de asemenea, pot regla căile de semnalizare pentru răspunsul imun. În plus, bacteriile probiotice au potențialul de a proteja sănătatea umană prin prevenirea accesului agenților patogeni la nutrienți 7 sau prin crearea de substanțe care ucid bacteriile dăunătoare.
Un studiu clinic care a investigat infecțiile tractului respirator a arătat că boala a durat mai puțin la studenții care luau suplimente probiotice. În plus, severitatea infecțiilor a fost cu 34% mai mică comparativ cu grupul placebo. 8
Copiii mici și sistemul imunitar
Probioticele, în special bifidobacteriile, joacă un rol crucial în dezvoltarea și maturarea sistemului imunitar al copiilor mici. 9 Alergiile sunt rezultatul unui răspuns inadecvat al sistemului imunitar la stimulii inofensivi. În prezent, aproximativ 20% din populația lumii suferă de o formă de boală alergică. Și incidența lor crește în mod clar. În Statele Unite, incidența astmului infantil a crescut cu 50% între 1980 și 2000. Au apărut 10 teorii că întreruperea microflorei intestinale la o vârstă fragedă poate duce la o incidență mai mare a bolilor alergice la copii. 11 Se presupune că sistemul digestiv al copiilor din țările industrializate conține mai puțini lactobacili și bifidobacterii în comparație cu copiii din țările mai puțin dezvoltate, unde incidența bolilor alergice este mai mică. Prin urmare, se crede, de asemenea, că suplimentarea probioticelor la o vârstă fragedă poate ajuta la prevenirea apariției și manifestării unor boli alergice. 12
1 Ursell L și colab. Nutr Rev. 2012; 70 (1): S38-S44