REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICAMENTAL
Rebetol 200 mg capsule
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă conține 200 mg de ribavirină. Excipient cu efect cunoscut
Fiecare capsulă conține 40 mg lactoză monohidrat.
Pentru o listă completă a excipienților, vezi secțiunea 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă dură (capsulă)
Alb opac și imprimat cu cerneală albastră.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Rebetol în asociere cu alte medicamente este indicat pentru tratamentul hepatitei cronice C (CHC) la adulți (vezi pct. 4.2, 4.4 și 5.1).
Rebetol în asociere cu alte medicamente este indicat pentru tratamentul hepatitei cronice C (CHC) la copii și adolescenți (copii cu vârsta de 3 ani și peste și adolescenți) care nu au fost tratați anterior și care nu au decompensare hepatică (vezi pct. 4.2, 4.4). și 5.1).
4.2 Doze și mod de administrare
Tratamentul trebuie inițiat și supravegheat de un medic cu experiență în gestionarea infecției cronice cu virusul hepatitei C.
Rebetol trebuie utilizat în terapia combinată, așa cum este descris la punctul 4.1 Pentru informații suplimentare despre prescriere și alte recomandări de dozare atunci când este administrat concomitent cu Rebetol, vă rugăm să consultați Rezumatul caracteristicilor produsului (SPC) al medicamentelor utilizate în asociere cu Rebetol.
Capsulele Rebetol se administrează pe cale orală în fiecare zi, în două doze divizate (dimineața și seara) împreună cu alimente.
Doza și durata recomandate de Rebetol depind de greutatea pacientului și de medicamentul utilizat în asociere. Vă rugăm să consultați SPC adecvat pentru medicamentul utilizat în asociere cu Rebetol.
În cazurile în care nu a fost emisă o recomandare de dozare specifică, trebuie utilizată următoarea doză:
Greutatea pacientului: 75 kg = 1.200 mg.
Nu există date disponibile la copiii cu vârsta sub 3 ani.
Notă: La pacienții cu o greutate de 65
Consultați tabelul pentru recomandările de dozare pentru adulți
A1 dimineața, 2 seara
b2 dimineața, 2 seara
Ajustarea dozei în caz de reacții adverse
Ajustarea dozei la adulți
Reducerea dozei de Rebetol depinde de doza inițială de Rebetol, care depinde de medicamentul utilizat în asociere cu Rebetol.
Dacă un pacient dezvoltă o reacție adversă gravă potențial legată de Rebetol, doza de Rebetol trebuie ajustată sau întreruptă, dacă este cazul, până când reacția adversă este atenuată sau redusă în severitate.
ÎN în tabelul 2 recomandări pentru ajustarea dozei și întreruperea tratamentului pe baza nivelului de hemoglobină, cardiacă și bilirubină indirectă la pacient.
masa 2 Managementul reacțiilor adverse
Reduceți doza de Rebetol * dacă:
Întrerupeți Rebetol dacă:
Hemoglobina la pacienții fără boli de inimă
* La pacienții cărora li se administrează o doză de 1.000 mg (75 kg), doza este de
Rebetol trebuie redus la 600 mg/zi (administrat ca o capsulă de 200 mg dimineața și două capsule de 200 mg seara). Dacă anomalia este rezolvată, Rebetol poate fi reluat la 600 mg pe zi și apoi crescut la 800 mg pe zi, la discreția medicului curant. Cu toate acestea, nu se recomandă revenirea la doze mai mari.
Pentru pacienții cărora li se administrează 800 mg (105 kg), prima reducere a dozei de Rebetol este de 200 mg/zi (cu excepția pacienților cărora li se administrează 1.400 mg, pentru care doza urmează să fie redusă cu 400 mg/zi). Dacă este necesar, a doua reducere a dozei de Rebetol este cu încă 200 mg/zi. Pacienții care au o doză redusă de Rebetol la 600 mg pe zi trebuie să ia o capsulă de 200 mg dimineața și două capsule de 200 mg seara.
În cazul unei reacții adverse grave potențial legate de medicamentele utilizate în asociere cu Rebetol, consultați RCP relevant pentru aceste medicamente, deoarece unele regimuri combinate nu sunt adaptate la ajustarea dozei și/sau recomandările de întrerupere a Rebetol, așa cum este prezentat în tabelul 2.
Ajustarea dozei la copii și adolescenți
Reducerea dozei la pacienții pediatrici fără afecțiuni cardiace este ghidată de aceleași recomandări ca la pacienții adulți fără afecțiuni cardiace în ceea ce privește nivelurile de hemoglobină (masa 2).
Nu există date la copii și adolescenți cu boli de inimă (vezi pct. 4.4).
ÎN în tabelul 3 sunt date recomandări pentru întreruperea tratamentului pe baza concentrației indirecte de bilirubină a pacientului.
Tabelul 3 Managementul reacțiilor adverse
Întrerupeți Rebetol dacă:
> 5 mg/dl (peste> 4 săptămâni)
(copii și adolescenți tratați cu interferon alfa-2b) sau
> 4 mg/dl (peste> 4 săptămâni)
(copii și adolescenți tratați cu peginterferon alfa-2b)
Grupuri speciale de pacienți
Vârstnici (³ 65 de ani)
Vârsta nu pare să afecteze semnificativ farmacocinetica Rebetolului. Înainte de a începe administrarea
Cu toate acestea, la fel ca la pacienții mai tineri, funcția renală trebuie evaluată pentru rebetol (vezi pct. 5.2).
Pacienți copii (copii cu vârsta de 3 ani și peste și adolescenți)
Rebetol poate fi utilizat în asociere cu peginterferon alfa-2b sau interferon alfa-2b (vezi pct. 4.4). Alegerea formulării Rebetol se bazează pe caracteristicile individuale ale pacientului.
Siguranța și eficacitatea ribavirinei în asociere cu antivirale cu acțiune directă la acești pacienți nu au fost stabilite. Nici o informatie disponibila.
Pentru informații suplimentare cu privire la recomandările de dozare administrate concomitent, vă rugăm să consultați RCP adecvat pentru medicamentele utilizate în asociere cu Rebetol.
Insuficiență renală
La pacienții cu disfuncție renală, farmacocinetica Rebetol este modificată pentru a reduce clearance-ul aparent al creatininei la acești pacienți (vezi pct. 5.2). De aceea, se recomandă evaluarea funcției renale la toți pacienții înainte de inițierea Rebetol. Pacienții adulți cu insuficiență renală moderată (clearance al creatininei 30-50 ml/minut) trebuie să primească doze zilnice alternative de 200 mg și 400 mg. Pacienți adulți cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei 4 g/dl). Nivelurile de hemoglobină au scăzut sub 10 g/dl până la 14% dintre pacienții adulți și 7% dintre copiii și adolescenții tratați cu Rebetol în asociere fie cu peginterferon alfa-2b, fie cu interferon alfa-2b.
Majoritatea cazurilor de anemie, neutropenie și trombocitopenie au fost ușoare (clasa 1 sau 2 a OMS). Au existat mai multe cazuri de neutropenie mai severă la pacienții tratați cu Rebetol în asociere cu peginterferon alfa-2b (clasa OMS 3:39 din 186 [21%] și clasa OMS 4:13 din 186 [7%]); Leucopenia de gradul 3 al OMS a fost, de asemenea, raportată la 7% dintre pacienții din acest grup de tratament.
La unii pacienți tratați cu Rebetol în asociere cu peginterferon alfa-2b sau interferon alfa-2b în studiile clinice, au fost observate creșteri ale acidului uric și ale bilirubinei indirecte asociate cu hemoliza, dar au revenit la valorile pre-tratament în termen de patru săptămâni de la întreruperea tratamentului. . Foarte puțini dintre cei care au avut niveluri ridicate de acid uric și au fost tratați cu medicamentul combinat au dezvoltat gută clinică și niciunul dintre ei nu a necesitat ajustarea tratamentului sau excluderea din studiul clinic.
Pacienți infectați concomitent cu VHC/HIV
La pacienții infectați concomitent cu VHC/HIV tratați cu Rebetol în asociere cu peginterferon alfa-2b, alte reacții adverse (neraportate la pacienții cu o singură infecție) au fost raportate în studii cu o frecvență> 5%: candidoză orală (14%), lipodistrofie dobândită (13%).%), scăderea limfocitelor CD4 (8%), scăderea apetitului (8%), creșterea gama-glutamiltransferazei (9%), dureri de spate (5%), creșterea amilazei sanguine (6%), creșterea nivelului de acid lactic în sânge (5%), hepatită citolitică (6%), creșterea lipazei (6%) și durere la nivelul membrelor (6%).
S-au raportat toxicitate mitocondrială și acidoză lactică la pacienții seropozitivi tratați cu schema NRTI concomitent cu Rebetol pentru co-infecție cu VHC (vezi pct. 4.4).
Valori de laborator la pacienții cu co-infecție VHC/HIV
În timpul fazei de tratament a acestui studiu, cele mai frecvente reacții adverse la toți subiecții au fost pyrexia (80%), cefaleea (62%), neutropenia (33%), oboseala (30%), anorexia (29%) și eritemul locului de injectare (29%). O singură persoană a întrerupt tratamentul din cauza unei reacții adverse (trombocitopenie). Majoritatea reacțiilor adverse raportate în studiu au fost de gravitate ușoară până la moderată. Au fost raportate reacții adverse grave la 7% (8/107) din toți subiecții și au inclus durere la locul injectării (1%), durere la nivelul membrelor (1%), cefalee (1%), neutropenie (1%) și pirozie (4%) . Reacțiile adverse semnificative urgente legate de tratament care au apărut la această populație de pacienți au fost nervozitatea (8%), agresivitatea (3%), furia (2%), depresia/starea de spirit deprimată (4%) și hipotiroidismul (3%) și 5 pacienții au fost supuși tratamentului cu levotiroxină din cauza hipotiroidismului/niveluri crescute de TSH.
În asociere cu interferon alfa-2b
În plus, ideile sau încercările suicidare au fost raportate mai frecvent în timpul tratamentului și în timpul urmăririi pe 6 luni, comparativ cu pacienții adulți (2,4% față de 1%). La fel ca la pacienții adulți, copiii și adolescenții au prezentat alte reacții adverse psihiatrice (de exemplu, depresie, labilitate emoțională și somnolență) (vezi pct. 4.4). În plus, dificultățile la locul injectării, pirexia, anorexia, vărsăturile și labilitatea emoțională au apărut mai frecvent la copii și adolescenți, comparativ cu pacienții adulți. Ajustările dozei au fost necesare la 30% dintre pacienți, cel mai frecvent pentru anemie și neutropenie.
Lista tabelată a reacțiilor adverse la populația pediatrică
Reacțiile adverse raportate enumerate în în tabelul 6 se bazează pe experiența a două studii clinice multicentrice la copii și adolescenți care utilizează Rebetol cu interferon alfa-2b sau peginterferon alfa-2b. În cadrul claselor de sisteme de organe, reacțiile adverse sunt enumerate la rubricile de frecvență utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 până la 30 UI/ml), rezultatul biopsiei hepatice, în concordanță cu un diagnostic histologic de hepatită cronică care nu este cauzată de o altă cauză și niveluri serice anormale de ALT.
Pacienți netratați anterior
Trei studii au examinat utilizarea interferonului la pacienții netratați anterior, două cu Rebetol + interferon alfa-2b (C95-132 și I95-143) și unul cu Rebetol + peginterferon alfa-2b (C/I98-580). În toate cazurile, tratamentul a durat un an, cu o urmărire de șase luni. Adăugarea Rebetol la interferon alfa-2b a crescut semnificativ răspunsul virologic susținut la sfârșitul perioadei de urmărire (41% față de 16%, p 10,6 mg/kg Rebetol (doza de 800 mg la un pacient tipic de 75 kg), rate de răspuns semnificativ mai mari decât la pacienții cărora li s-a administrat Rebetol 10,6 mg/kg (tabelul 7). La pacienții cărora li s-a administrat> 13,2 mg/kg Rebetol, ratele de răspuns au fost chiar mai mari.
Tabelul 7 Ratele de răspuns susținute pentru Rebetol + peginterferon alfa-2b (după doza de Rebetol [mg/kg], genotipul și încărcătura virală)