str rob, -i, -ia ned. expr. (din care) a vindeca, a vindeca, a-și reveni de la vătămare, de la boală: s. dimineața (Fel., Mih.);
Doamna Búrska a venit în sat pentru a scăpa de rănile sângeroase pe care iubirea le-a lovit credincioșilor. (Îngheţ);
doc. Fa-te
1. (unde) a merge stingher, stânjenit să meargă, să meargă etc.: De unde ți-e frică? (Jégé)
2. (unde, în ce) să sapi, clipește: Cel înalt este speriat într-un salopet ponosit (Mňač.) Privind în el.
3. (cu ce) cu efort de a transporta ceva undeva, de a-l transporta, de a-l trage etc.: Femeie, de unde ți-e frică cu coșul? (Jégé)
str să-ți fie frică, -uje, -ují și să-ți fie frică, -a, -ajú ned.
1. (cui, ce, înaintea cui, înainte de ce și imediat) a se teme de cineva, de ceva, a se teme, a se teme: Se temea de ea însăși și era aproape de ea însăși. (Zgur.) Fără îndoială, el se teme de mânia domnilor. (Cal.) Nu știi, părinte, cât de frică îmi este de tine. (Al.) Oamenilor le este frică de această amendă. (Dobš.) Le este frică de o mână tare. (Hor.) La început, era îngrijorată de împușcare. (Karv.)
2. (pentru cine, pentru ce) să arate îngrijorare anxioasă, să se teamă, să fie anxios: O femeie este cu siguranță îngrijorată de mine. (Dinte.) Sufer mereu și îmi fac griji pentru ea. (Šolt.) Sunt îngrijorați de mâine. (Al.);
cu. despre copii, despre familie
- pe ce) să aibă o pierdere (de obicei bani), daune, relucrări: Cine a avut stocuri de bunuri, a pierdut o mulțime de bani zilnic la scăderea prețurilor. (Numara);
comerț cu. să vândă mărfuri cu pierderi, sub cost;
5. (cine) a rămâne fără cineva temporar al. permanent: l-am avut deja și l-am pierdut din nou. (Smochin.);
pierdem în el un războinic pe cale de dispariție etc. o inversare folosită în amintirea decedatului;
I-am pierdut din vedere pentru că parcă i-ar fi inundat apa (Bedn.) Am încetat să-i mai văd;1. a pieri, a dispărea, a dispărea, a înceta să mai existe: Norii s-au dispersat și au dispărut încet. (Iil.) Odată cu dispariția verii, se pierd și multe culturi montane. (Fr. Kráľ) Cântecul a crescut imediat, s-a pierdut imediat în depărtare. (Krno) Cuvintele lui Jaškuliak au căzut într-un zgomot liniștit, cufundându-se în el, dispărând fără urmă. (Min.) Când fericirea vieții tale se pierde, strângi din dinți și suspin în gât. (Mih.);
pren. Și dintr-o dată pământul se pierde sub picioare (Fel.) Te ameți;
ceva se pierde în memoria cuiva uită treptat de el;2. devin mai puțin vizibile, clare, dispar: Calea dispare sub un unghi acut în munte. (Laz.) M-am uitat încă o dată în spatele lor în timp ce dispăreau din fața noastră pe o cotitură a drumului. (Ondr.) Întunericul s-a îngroșat atât de mult, încât dealurile s-au pierdut în el. (Švant.) Trunchiul a fost înnegrit clar și coroana s-a pierdut în nor (Hor.) Fuzionat cu norul.
4. expr. se ofilesc, slăbește: fetița lui Kováč a pierdut din ce în ce mai mult în fiecare zi;
zăcea destul de săracă, cu fața veche. (Da);Str ačena, -y femei. r. numele animalului de companie pătat (de obicei o vacă), pătat
1. senzație de suferință a oamenilor (și a animalelor) cauzată de un pericol iminent al. o altă situație neplăcută, care necesită responsabilitate, stres, frică, frică, groază: mortală, bolnavă, anxioasă, panică, isterică;
cu. de la moarte, înainte de moarte, p. din nenorocire, din incertitudine, din război;
cu. din șomaj, din sărăcie și foamete;
cu. din întuneric (tu.);
cu. înainte de ridiculizare, p. înainte de viitor;
sări, strigă, țipă din s-u, transpire din s-u, măsoară, rigid din s-u, s-om;
mut, leșinat de s;
se estompeze, din s-u;
fugi, fugi de s-u, fugi de s-u;
devine gri, devine gri de la s-u;
inima lui se închide de frică (Taj.);
scutură, zvâcnește, chinui, suferă s-om, de la s-u;
Am început să mă înconjur. (Kuk.) Îl cuprinse frica. (Dobš.) M-a cuprins o teamă și mai mare. (Tomasc.);
au s. a se teme, a se teme;
devine. a se teme, a se teme;
a muri, a muri cu-de la, de la-la pentru cineva, pentru ceva de care să-ți fie foarte frică, să fii foarte îngrijorat de cineva;
vine din ea cu. este teribil, trebuie să fie temut;
apel telefonic. tu râzi. îi este frică de o poartă plină, plin de pantaloni îi este foarte frică, este timid, este speriat;
Frica are ochi mari. cel care se teme exagerează pericolul;
apel telefonic. expr. nu, în niciun caz s-y convocat în satisfacție, certare, încurajare pe cineva;
nu-ți face griji, nu-ți face griji, nu-ți face griji;
Tuse o dată în timpul zilei și atât de speriat! (Tim.) Și deja îți este atât de frică;2. Îngrijorare pentru Dakoho al. asociat cu o oarecare neliniște, frică, anxietate: p. despre viitor, p. despre un copil;
Am avut probleme cu Trenker că întunericul îl va prinde undeva. (Bedn.) Cila a fost capturat de o secție grea pentru el și un bărbat. (Taj.) Și ce temeri erau pentru ea! (O echipă.)3. învechit. persoana al. un lucru de care să-ți fie frică, frică: ar fi groaza Europei și frica lumii întregi. (J. Kráľ)
Al 4-lea apel. expr. are funcția de adverb;
a) exprimă foarte mult, foarte, foarte mult (de obicei împreună cu o parte, pe o parte): Onorabilul Membru a apărut la ușă. Încruntându-se de frică. (Urb.) Ciobanii erau speriați. (Jégé) Porcul a murit încă din primăvară în țara noastră și în sate. str ach și groază. (Taj.) Da, cum îmi place să dansez - speriat. (Da);
b) (de obicei cu nedefinit) (este) teribil, teribil, teribil: p. a se gândi la asta, a gândi;
cu. a se uita;
cu. ascultă astastr achopud 1, -a, mn. Nu. -sunt un. r. expr. om timid, om timid, băiat: Nu se temea, dar când se uită la atitudinea amenințătoare a necunoscutului, îi era rușine de sângele din vene. (Hruš.) Domin este rușinat să se simtă înfricoșat de bunica, este speriat de adversarul său! (Mor.);
str achopud 2, -a man. r. nar. sperietoare: Ei bine, toată lumea știa că era puțin încorporat în canabis pentru a speria vrăbii. (Zab.)
str achoš, -a, mn. Nu. -sunt un. r. expr. un om care se teme, un fricos, un băiat, un laș: Când a venit dimineața caldă, ultima teamă a fost plină de curaj. (Fig.) Ei bine, str! Din bufnița turn. (Stea)
str fără griji și frică să vină. m. expr. înspăimântat, înspăimântat, timid, timid: Era suficient zgomot, dar un fel de frică. (Vaj.) M-am născut pe o planetă atât de cumplită (Urbk.) Sunt natural timid;
cu frică și cu frică: Anna se uită înspăimântător la Albert. (Vaj.)
str achovný come. m. nar. timid, timid: De ce să te plimbi în noaptea de după rol când ești atât de înfricoșător! (Šolt.) Un tremur îngrozitor îi străbătu corpul (Fig.) Tremurând de frică.
str achuplný příd. m. dilua. plin de frică, înspăimântat, înspăimântat: După ani de gândire atentă, a decis să se alăture echipei. (Skal.)
str ačí, stračací p. straka
str áčik, -a, mn. Nu. -bărbatule. r. nar. un fel de ciocănitor
str ačinôžka, -y. -balot de femei. r. populare. stridie de câmp: coroană tricotată din mărfuri, cocon și sânge cu piciorul alb (Vaj.)
str ačka, -y, -čekek femei. r. expr. dilua. punct întunecat, punct întunecat: pe hartă veți găsi câteva paie negre care ar trebui să indice așezări umane. (Švant.)
1. trăiesc în lipsă, în nevoie, în sărăcie, suferă în lipsă, nevoie: Pentru noi au suferit fără odihnă. (Taj.) Oamenii doar se frecau și sufereau, cu gâtul cuprinzând capitala. (Ráz.-Mart.)
2. dil. (ce) să nu aibă, să rateze: A vrut să compenseze tot ceea ce a scăpat și a suferit timp de douăzeci și trei de ani în acel moment și într-o singură îmbrățișare. (O echipă.)
adăugarea alternativă. m. baza. Distressing, Suffering: Cormoranul Sufletului Suferind tratează cetățile în ciuda. (Stea)
str adivárky, -anul femeilor. r. pomn. piele. viorile realizate în atelierul celebrei producătoare de vioară italiană Antonia Stradivari și a fiilor săi;
expr despre viorile cu un sunet excelent și de calitate
str ádoba, -y, -dob femei. r. învechit. mizerie, suferință: Bucuria este făcută din mizerie. (Kuk.)
štr áf -u man. r. apel telefonic. dungă, talie: A scos o bandă lungă de pânză din cămașă. (Karv.) Lasă jantele pe roțile jantei. (Jes.);