Comentarii Imprimare Email Facebook Twitter LinkedIn WhatsApp

maňka

  • Vă așteptați la unele probleme legate de tranziția Slovaciei la moneda unică euro?

Va fi important nu numai să îndeplinească toate criteriile de la Maastricht la începutul anului 2008, ci și să convingă Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Consiliul UE și, de asemenea, Parlamentul European cu privire la durabilitatea îndeplinirii acestor criterii.

În argumentația sa, Slovacia va solicita o evaluare bazată pe aceleași principii ca în trecut țările care au aderat la zona euro. În același timp, va trebui să ne angajăm în politici economice care să asigure stabilitatea macroeconomică pe termen lung.

  • La opt luni de la adoptarea monedei euro, inflația slovenă a crescut cu aproape 4%. Partenerii sloveni ne-au avertizat că se poate aștepta ca Uniunea Europeană să fie „mai prudentă” în evaluarea sustenabilității criteriilor de la Maastricht chiar și după intrarea Slovaciei în zona euro. Credeți că Slovenia este un bun exemplu și ghid pentru noi în procesul de adoptare a euro?

UE se așteaptă ca noile state membre să ajungă din urmă cu economiile țărilor dezvoltate. Cu cât îi vom ajunge mai repede, cu atât salariile, pensiile și prețurile vor crește mai repede. Cu cât prețurile cresc mai repede, cu atât inflația este mai mare. În același timp, inflația scăzută este unul dintre criteriile de aderare la zona euro. De aceea, șeful Băncii Centrale Europene, dl Trichet, a avertizat sub guvernul anterior că noile state membre nu trebuie să se grăbească să adere la zona euro. Mai întâi, rezolvă-ți problemele interne, încearcă să crești și să devii mai puternic rapid - ar face el. Inflația ridicată din zona euro amenință stabilitatea monedei comune și, prin urmare, credibilitatea acesteia. De aceea, BCE protejează strict inflația din zona euro. Și cu siguranță ne va pune întrebări neplăcute: supraîncălzirea economiei noastre, lipsa unei forțe de muncă calificate care poate duce la inflația salarială, sustenabilitatea finanțelor publice. Aceștia vor întreba cum va afecta extragerea din Eurofunds inflația din Slovacia, cum vor crește împrumuturile, cum vor crește prețurile imobiliarelor, cum va crește energia - mai ales în legătură cu dezafectarea centralei nucleare Bohunice, unde fostul guvern nu a pregătit solutie alternativa.

Nu există semne clare de supraîncălzire în Slovacia, așa cum a fost cazul în Slovenia. În țara noastră, creșterea reală a productivității muncii este mai rapidă decât creșterea reală a salariilor, inflația este la minime istorice, rata economiilor gospodăriilor crește ușor, deficitul de cont curent are o tendință de scădere.

  • Premierul Róbert Fico și-a exprimat îngrijorarea cu privire la criteriile politice, adică la unele reguli nescrise care ar putea afecta în mod semnificativ intrarea Slovaciei în zona euro. Îți împărtășești preocupări similare?

Respectarea criteriilor de la Maastricht este o chestiune tehnică. Ori îi întâlnești sau nu. Dar în apărarea sustenabilității îndeplinirii criteriilor, viziunea subiectivă a celor care vor evalua poate juca un rol foarte mare. Regulile pentru acest domeniu nu sunt scrise clar.

În rândul social-democraților din Parlamentul European, există opinia că țărilor care au un interes real în aderarea la zona euro ar trebui să li se permită să se alăture după îndeplinirea criteriilor economice stabilite. Cred în corectitudinea întregului proces.

  • Moneda europeană comună, euro, este în prezent foarte puternică, apreciindu-se în continuare față de monedele mondiale. Unii europarlamentari, în numele PSE, au avertizat că puterea actuală a monedei, combinată cu criza de pe piețele financiare, ar putea afecta negativ creșterea globală. În opinia dumneavoastră, sunt necesare câteva măsuri puternice pentru a preveni aprofundarea crizei aici?

O monedă de consolidare este un risc pentru exportatorii din fiecare comunitate. În ciuda consolidării monedei, țările din zona euro nu au simțit probleme. Cea mai puternică armă a UE trebuie să fie noile investiții în cercetare și dezvoltare, inovare, politică educațională și alte priorități de la Lisabona. Mai mult, organizarea modernă a muncii și politica activă a pieței muncii. Cu un dialog social puternic pentru a pregăti forța de muncă pentru schimbare. Faceți schimbări, menținând în același timp condiții de muncă și de viață decente.

  • Sunteți raportorul alternativ pentru Grupul socialist privind bugetul UE pentru 2008. Cu ce ​​propuneri specifice ați venit în raportul dvs.?

Bugetul UE are două părți: secțiunea Comisiei și celelalte secțiuni, care includ bugetele Parlamentului European, ale Curții de Conturi, ale Consiliului UE, ale Comitetului Regiunilor, ale Comitetului Economic și Social European, ale Comisiei Europene Ombudsman și Curtea Europeană de Justiție. Reprezint social-democrații europeni în bugetarea acestor instituții.

Eforturile mele au vizat asigurarea, pe de o parte, a îndeplinirii tuturor sarcinilor pe care cetățenii le așteaptă de la instituții și, pe de altă parte, că fondurile sunt utilizate în mod eficient. Am sugerat scoaterea din buget a unor lucruri care nu au legătură cu misiunea principală a instituțiilor, lucru pe care am reușit să-l facem. Peste 90% din amendamentele noastre au fost, de asemenea, aprobate de membri în plen, ceea ce consider că este un mare succes.

  • Care este viziunea dvs. despre o nouă „Europă socială”?

Noua cale de urmat este inspirată de succesul convingător din Europa. Unele state membre au combinat incluziunea socială, performanța economică, sustenabilitatea și o forță de muncă înalt calificată împotriva unui sector public sănătos și durabil, a unui sector privat competitiv și a unei societăți civile puternice. Rezultatul este cea mai înaltă calitate a vieții din lume.

Nu sunt de acord cu abordarea conservatoare, conform căreia obiectivele economice au cea mai mare prioritate, în timp ce aspectele sociale și de mediu trebuie să aștepte. Această abordare este depășită și sortită eșecului. Uită-te doar la rezultatele celor mai reușite.

Noua Europă socială se bazează pe valorile democrației, libertății, solidarității, demnității umane, justiției sociale și egalității. Principalul mesaj al acestui program este că sunt necesare noi politici publice și un nou dialog social pentru prosperitate, incluziune și sustenabilitate pentru a echilibra forțe puternice ale pieței care altfel ar duce la excluderea socială și degradarea mediului.

Viitorul nostru nu ar trebui să se bazeze pe concurența dintre state, dumping social sau fiscal. Nu vom accepta inegalități și nesiguranță în creștere în rândul poporului european. Schimbările care au loc în societate și în economie necesită noi răspunsuri politice. Fiecare individ ar trebui să-și poată dezvolta potențialul în Europa actuală și nimeni nu ar trebui lăsat în urmă.

Uniunea Europeană va deveni un partener proactiv atunci când oamenii sunt pe primul loc. Vrem să investim în oameni. Pentru ca Uniunea Europeană să se bazeze pe economia socială de piață și să nu devină o societate de piață.

Promovăm o strategie bazată pe cele trei elemente de bază ale Uniunii Europene: concurența între întreprinderi, cooperarea dintre țări și solidaritatea între cetățeni.

Oamenii își schimbă locul de muncă mult mai des decât părinții din trecut. Nu pentru că este un scop în sine, ci din cauza ritmului mai rapid al economiei globale și al schimbărilor tehnologice. Modul nostru modern de viață are loc într-un mediu în continuă schimbare.

Și pur și simplu nu pleacă. Trebuie să oferim noi forme de securitate și să pregătim oamenii pentru a putea face față schimbărilor cu încredere.

Trebuie să ne construim viitorul pe securitate în fața schimbărilor în curs, sprijinind în același timp indivizii în găsirea și păstrarea unui loc de muncă, trecerea rapidă și eficientă de la un loc de muncă la altul și îmbunătățirea abilităților și abilităților oamenilor de-a lungul vieții lor profesionale. Piețele muncii trebuie să devină incluzive. Trebuie să consolidăm instituțiile pieței muncii, să le stimulăm în interacțiunea dintre sectoarele public și privat. Principiile directoare trebuie să fie dialogul social și coresponsabilitatea tuturor actorilor.

Politicile progresive în viitor trebuie să se concentreze asupra acestui mesaj: nu mai putem garanta un loc de muncă pe viață - dar putem garanta că vor exista mai multe locuri de muncă mai bune în viitor pentru a înlocui locurile de muncă din trecut. Este vorba despre crearea condițiilor pentru asigurarea unui loc de muncă - locuri de muncă noi și mai bune pe tot parcursul vieții profesionale. Securitatea viitoare a locurilor de muncă în viitor se referă la valorificarea potențialului oamenilor de a beneficia de schimbare. Este vorba despre investiții în oameni.

  • Cum se conturează viitorul finanțării sistemului de navigație prin satelit Galileo?

Proiectul Galileo, datorită numeroaselor sale utilizări, este una dintre prioritățile Parlamentului European, deoarece are potențialul de a influența pozitiv dezvoltarea cercetării, precum și a multor industrii și, astfel, de a contribui la creșterea economică. Statele membre sunt, de asemenea, conștiente de acest lucru, dar nu au oferit încă sprijin financiar adecvat pentru acest proiect. Ca o soluție viabilă, văd propunerea ca Galileo să fie finanțat din resurse comunitare și ca marjele neutilizate din bugetul 2007 să fie utilizate pentru aceasta.

  • Credeți în necesitatea unui concept comun de energie al UE. Care credeți că ar trebui să fie punctele sale de bază?

Doar o politică energetică comună va oferi UE o poziție mai puternică față de partenerii comerciali implicați în aprovizionarea pieței europene. Este foarte important să se asigure o aprovizionare suficientă cu energie pentru a evita riscul sărăciei energetice, care ar putea pune în pericol în special secțiunile mai slabe ale populației. Solidaritatea și asistența reciprocă între statele membre UE ar trebui, de asemenea, să funcționeze. De asemenea, este important să se creeze un portofoliu diversificat de energie în statele membre și să se utilizeze cât mai mult posibil surse regenerabile de energie.

  • Ce părere aveți despre noua redistribuire a locurilor în Parlamentul European, este corectă sau dezavantajează țările mici?

În temeiul noului Tratat de reformă, competențele Parlamentului European vor fi extinse semnificativ la alte domenii.

Slovacia va avea 13 membri în noua legislatură. Consider că propunerea pentru o nouă redistribuire este mai corectă. Țările mai mici vor avea o voce mai puternică, având în vedere populația pe care o reprezintă.

  • Parlamentul, împreună cu aprobarea noii redistribuții, a solicitat să se ia în considerare examinarea posibilității de a alege o parte a deputaților pe o listă transnațională, deoarece în opinia lor acest lucru ar putea contribui la crearea unei „dimensiuni cu adevărat europene”. În opinia dumneavoastră, un singur candidat paneuropean va fi într-o zi o realitate?

Deși dimensiunea europeană a listelor de candidați este o idee care sprijină cu adevărat integrarea europeană, nu-mi pot imagina foarte bine aplicarea acesteia în practică. Politicienii ar trebui să vorbească pentru rezultatele muncii lor, care sunt mult mai vizibile la nivel local sau național.

  • Ombudsmanul European a solicitat Parlamentului European să pună la dispoziția publicului informații cu privire la utilizarea de către europarlamentari a dietelor. Credeți că publicul are dreptul la astfel de informații?

Dacă un angajat al oricărei instituții din Slovacia face o călătorie de afaceri, angajatorul îi va plăti indemnizații de ședere conform legii. Indemnizațiile deputaților europeni sunt utilizate pentru a plăti cazare la Bruxelles și Strasbourg și ca indemnizație de masă. Deputații nu au dreptul la alocații atunci când nu participă la o reuniune a organelor PE. Bugetul tuturor instituțiilor, inclusiv al Parlamentului European, va fi pus la dispoziția publicului și va indica valoarea fiecărei contribuții.

  • Care vor fi următorii tăi pași în negocierile dintre Direcție și Partidul Socialiștilor Europeni?

Dorința ambelor părți este de a purta un dialog reciproc intensiv și de a asigura un schimb de informații în timp util și suficient. Acest dialog va avea loc la două niveluri: pe linia partidului și în cadrul Grupului PSE din Parlamentul European.

S-a format un nou grup de lucru în fracțiune, condus de vicepreședintele fracțiunii, Hannes Swoboda, al cărui membru sunt. Acest grup de lucru a avut până acum două întâlniri și în a doua jumătate a lunii noiembrie pregătește o călătorie de lucru în Slovacia, unde dorește să examineze situația minorităților naționale în domeniu.

  • Monika Flašíková-Beňová a declarat că guvernul slovac se comportă conservator în politica externă și este mai puțin cosmopolit decât alte guverne social-democratice. O percepi în mod similar?

Orientarea politicii externe a Republicii Slovace este determinată parțial de apartenența noastră la UE și NATO. În opinia mea, scopul politicii externe a Slovaciei este în primul rând echilibrul și măsurile pe termen lung. Slovacia se străduiește să fie un partener stabil și să își îndeplinească obligațiile internaționale. Văd consolidarea dimensiunii economice a diplomației și extinderea intereselor economice ale Slovaciei în mod pozitiv.

  • Ce spuneți criticilor față de bugetul anului viitor al Republicii Slovace? Se spune că economisește mai puțin decât ar putea în creșterea actuală a economiei ....

Creșterea economică ridicată în Slovacia provine în principal din exporturi și investiții, care nu aduc venituri fiscale suplimentare semnificative la bugetul de stat. Regula este că, chiar și cu un venit mai mare al bugetului de stat, cheltuielile acestuia pot crește cu maximum 1%. Aceasta înseamnă că veniturile suplimentare ale bugetului de stat care depășesc această limită vor servi la reducerea deficitului public general. Prin urmare, potențialul de creștere mai mare se va traduce printr-o reducere a deficitului public general.

  • Robert Fico a declarat la forumul de discuții Hospodársky klub că „acceleratorul creșterii economice din Slovacia” ar trebui să fie sectorul public și că guvernul dorește să acorde prioritate dezvoltării sale față de întreprinderea privată ”.?

Cele mai competitive economii cu cea mai înaltă calitate a vieții din lume și cu cel mai mic risc de sărăcie au sectoare publice puternice. Sub conducerea unui guvern transparent și responsabil, sectorul public poate acționa ca un motor pentru dezvoltare și incluziune socială. Aceasta este o componentă fundamentală a noii Europe sociale. Cu bugete guvernamentale cuprinse între 33% și 55% din PIB, sectorul public din Europa joacă în mod clar un rol de lider în producția de bunuri și servicii, în economie și în societate. În acest sens, sectorul public este coloana vertebrală a companiilor europene.

Există o oarecare corelație între un sector public puternic și modern, pe de o parte, și sărăcia scăzută și ocuparea forței de muncă ridicate, pe de altă parte. Sectorul public trebuie să joace un rol cheie în viitor în consolidarea capacității sale de inovare, restructurare și alocare a resurselor pentru creștere și ocupare, durabilitate și incluziune socială în Europa.

Rolul sectorului public trebuie să fie să promoveze coerența și accesul egal al cetățenilor la serviciile publice, să aprofundeze egalitatea de șanse, să acționeze ca bază pentru solidaritate și incluziune, să promoveze justiția socială, libertatea și demnitatea umană. În plus, sectorul public poate juca un rol în stimularea unui mediu de afaceri sănătos și poate acționa și ca un pionier în dezvoltarea de noi tehnologii și industrii. Prin urmare, sectorul public ar trebui să devină un factor dinamic care va stimula progresul în societate și economie.

Comentarii Imprimare Email Facebook Twitter LinkedIn WhatsApp