Cum să te orientezi corect în „lumea” complexă a lipoproteinelor? Autorii articolului Stanislav Oravec, Ľudovít Gašpar, Marek Kučera și Peter Sabaka din II. Clinica de medicină internă LFUK - UNB Bratislava ne va spune mai multe despre metodele individuale de cercetare, identificarea corectă a entităților și fenomenele de diagnostic.
La începutul noului mileniu, a cristalizat o nouă platformă de cercetare: identificarea și cuantificarea unor astfel de entități lipoproteice din spectrul lipoproteinelor plasmatice a căror prezență în cantități relevante dăunează celulelor endoteliale, induce disfuncții endoteliale și inițiază procesul de modificări degenerative ale vaselor de sânge. Consecința acestui proces este formarea plăcilor vasculare ateromatoase. Vorbim despre lipoproteine aterogene. Abundența lor în plasmă caracterizează spectrul de lipoproteine ale fenotipului B. În el, lipoproteinele mici și dense cu densitate mică (mdLDL) sunt abundente și participă la dezvoltarea leziunilor arteriale ischemice. Dacă lipoproteinele aterogene sunt prezente în spectrul seric al lipoproteinelor în cantități mici, se formează o imagine a profilului lipoproteinelor non-aterogene fenotipul A. (1)
Au fost dezvoltate mai multe metode de identificare a lipoproteinelor aterogene (electroforeză cu gradient pe gel, ultracentrifugare, spectroscopie prin rezonanță magnetică), dar datorită posibilităților tehnice și financiare, a timpilor de analiză disproporționat de lungi și a costurilor de operare ridicate, aceste metode sunt utilizate în principal în cercetarea de bază. Datorită extinderii de rutină a identificării entităților lipoproteice aterogene, lipseau procedurile metodologice simple și posibilitățile de extindere a acestora în practica zilnică de laborator au rămas limitate.
A devenit o piatră de hotar în analiza de rutină de laborator și utilizarea în diagnosticul tulburărilor metabolismului lipoproteinelor metoda electroforetică de separare a lipoproteinelor pe gel de poliacrilamidă (PAG), sistem Lipoprint LDL. (2) Permite analiza a 12 entități lipoproteice:
- VLDL - lipoproteine densitate foarte mică
- IDL 1 - 3 - subfracții de 1 - 3 lipoproteine densitate intermediară
- LDL 1-7 - subfracțiuni de 1-7 lipoproteine densitate scazuta A
- HDL - lipoproteine densitate mare
Metoda de împărțire a lipoproteinelor în PAG identifică entitățile lipoproteice aterogene și non-aterogene și determină aterogen vs. spectru lipoproteic neaterogen. Fenotip B vs. fenotip A.
Spectrele de lipoproteine aterogene se caracterizează printr-o bogată reprezentare a lipoproteinelor aterogene: densitate foarte scăzută (VLDL), densitate intermediară IDL1 și IDL2 și, în special, prezența lipoproteinelor cu densitate mică densitate mică așa-numitele „LDL-uri mici și dense”. Acestea sunt subpopulații LDL puternic aterogene, care formează fracțiuni de LDL 3 - 7. După cum sugerează și numele lor, acestea sunt mai mici, diametrul lor fiind mai mic de 26,5 nm, respectiv. 265 Angstrom și plutitor în domeniul densității d = 1,048 - 1,065 g/ml, i. mai mare decât LDL1, LDL2. Pe gelul de poliacrilamidă de divizare, le identificăm ca benzi fine pe partea anodică a gelului, chiar în spatele HDL, care migrează în capul lipoproteinelor divizate.
LDL-urile mici și dense sunt mai aterogene pentru (3, 4):
- recunoaștere redusă de către receptorii LDL (modificările de configurație A la B) →
- disponibilitate crescută pentru oxidare și acetilare →
- Oxid LDL
- eliberarea de citokine pro-inflamatorii
- apoptoza celulelor musculare - Oxid LDL
- eliberarea metaloproteinazelor
- degradarea colagenului - Oxid LDL
- disponibilitate crescută pentru absorbția de către macrofage (receptori scavenger)
- stimularea formării celulelor spumante - pătrunderea mai ușoară în spațiul subendotelial și formarea depozitelor de colesterol
Un beneficiu major al metodei electroforetice de identificare a lipoproteinelor aterogene și ne-aterogene este identificând patru tipuri de bază în profilul lipoproteinelor:
Tipul 1 Normolipemie neteatrogenică
Tipul 2 Hiperlipoproteinemie noneaterogenă
Tipul 3 Normolipemia aterogenă
Tipul 4 Hiperlipoproteinemie aterogenă
Cele mai frecvente constelații de lipoproteine
Tipul 1 și Tipul 4 caracterizează constelațiile lipoproteice comune și cele mai frecvent reprezentate:
- normolipemie, ca o constelație de lipoproteine optimă (non-trogenogenă) care garantează intactitatea homeostaziei endoteliale și
- hiperlipoproteinemie (aterogenă), care dăunează homeostaziei endoteliale și accelerează procesul de aterogeneză în artere, rezultând un eveniment vascular în artera coronară din inimă, în vasele creierului sau ocluzie aterosclerotică a arterelor periferice.
Hiperlipoproteinemie noneaterogenă
Noua metodă analitică identifică o nouă unitate de diagnostic spectrul lipoproteinelor de tip 2, i. Hiperlipoproteinemie noneaterogenă. Acestea sunt persoane cu niveluri ridicate de colesterol LDL în subfracțiunile LDL 1 și LDL2. Nivelurile crescute de LDL1 și LDL2 nu sunt asociate cu modificări degenerative semnificative la nivelul arterelor coronare și cerebrale. Acești indivizi necesită un regim individual de tratament, cu accent pe regimurile dietetice și de exerciții fizice, în care nu este absolut necesară o reducere radicală a nivelului total de colesterol. (5)
Normolipemia aterogenă
De asemenea normolipemia aterogenă, spectrul lipoproteinelor de tip 3, este un nou fenomen de diagnosticare. O întâlnim la pacienții tratați cu hipolipemii, unde farmacologic obținem o reducere a colesterolului total, dar aterogen, în special LDL dens mic persistă în plasmă. Al doilea grup cu normolipemie aterogenă constă dintr-un grup mic de normolipemii tinere cu antecedente familiale pozitive de infarct miocardic și accident vascular cerebral la membrii mai în vârstă ai familiei.