Scurt dicționar al limbii slovace
I. cit. aluzie. mișcare rapidă pe suprafața a ceva și imită sunetul produs de o astfel de mișcare
II. šuch -u m. un sunet foșnet; foșnet: nu auzi nici sh-u, nici buch
așa este L -i mn. -e m. nu în viață.
1. felie de pâine coaptă și apoi uscată: dietetice s-e
such ár -a mn. -Sunt. în viaţă. apel telefonic. peior. un om uscat, fără simțul umorului;
gheata uscata adauga. k 1: terci s-á;
acri uscați. și accesorii: s-e opinii;
cu. a trai;
Regulile ortografiei slovace
Astfel de Dolina ‑ej ‑y L ‑ej ‑e ž.; Suchodolinčan ‑a mn. Mia m.; Suchodolinčanka ‑y ‑niek ž.; suchodolinský
Un astfel de á Hora ‑ej ‑ y ž.; Suchohorčan ‑a mn. Mia m.; Suchohorčanka ‑y ‑niek ž.; suchohorský
Such á nad Parnou ‑ej ž.; Sušan și Parnianskosušan ma mn. Mia m.; Sušianka și Parnianskosušianka ‑y ‑nok ž.; Susansky și Parnianskosušiansky
Astfel de áň ‑a L ‑i m.; Suchánčan ‑a mn. Mia m.; Suchánčanka ‑y ‑niek ž.; uscat
precum L și mn. Eu m. nu în viață; biscuit
such ár ma mn. Si m. în viaţă.; biscuit ‑y ‑rok ž.; aditiv pentru biscuiți și accesorii; suchárstvo sa s.
Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1
šuch, -u man. r. învechit. amprentă (unitate de măsură)! Anna s-a îndepărtat de ea în spectacol. (Tim.) Rucsacul era deasupra capului lui Adam. (Jégé)
šuch 1, -u mascul. r. foșnet, foșnet: Fără mișcare și zgomot, nimic nu se mișcă. (Cal.) Păsările timide zboară la prima lovitură. (Kuk.);
pren. După Mal. nici la zgomot (Švant.), nici la urme.
šuch 2 cit. exprimă o mișcare rapidă la suprafața a ceva și sunetul unei astfel de mișcări: Shush-shuch, aproape de tatăl ei, s-a strecurat în sus. (Stea.) A împins mânerul și zgomotul! deja dispăruse. (Dobš.)
šucha 1, -y, šucha ženy. r. planta cu arbust scăzut care crește în special în zonele montane;
bot. cu. negru (Empetrum nigrum)
naiba 2, -a, arată femeilor. r. (Rusă) šuba: Vântul se joacă cu mânecile unui šuba bogat. (Jes.)
femeie cizmar. r. expr. dilua. alunecare: Băieții alunecă pe ciucuri lungi. (Karv.)
uscate, -no, -no femei. r. femeie slabă
astfel ar 1, -a, 6. p. -i, mn. Nu. -E omule. r.
1. (de obicei la plural) tip de pâine uscată sub formă de felii: tare s-e;
Karlovy Vary, Lomnice s-e;
2. copac uscat, ofilit al. ramură uscată, ramură uscată: Insulele biscuiților ies din bușteni ca o cataramă. (Plutitor) El s-a uitat la ea (la munte) după orice biscuiți. . (Švant.);
biscuit, -un om. r. zdrob. k 1
such ar 2, -a man. r. apel telefonic. persoană conservatoare, uscată, neînsuflețită: Odm, singuratic, burlac bătrân, biscuit și rabin. (Karv.) Puteți simți vântul puternic și proaspăt, dezvăluind toți biscuiții și fantomele, voblerele. (Lajč.);
a dracu, -a, -at și dracu, -a, -at ned. expr. (ce, ce despre ce)
1. frecați, frecați, smucitiți: w. fruntea, ochii, mâinile, bărbia;
cu. tu palmă cu palmă;
Șoldurile calului ar putea fi frecate. (Švant.) Vaca se auzea frecându-și lobul de metereze. (Pluti)
2. (atât direct, cât și nerezonabil) a face o șoaptă (trăgând, frecând, mutând ceva după ceva): š. picioare, picături;
A auzit scormoniri și zgârieturi în horn. (Solt.)
3. curățați cu frecare puternică (perie, cârpă, nisip). scrub: w. vase, pardoseli;
opusul. șoaptă, -a, -ají;
|| amestecă și biciuiește
1. frecați (, ce, ce, ce) frecați, ștergeți, frecați: Picioarele goale frecate pe podea. (Jil.) O pisică neagră o urmă, frecându-și fusta. (Jégé)
2. Întindeți-vă, mișcați-vă încet: Haviari a strabatut prin găuri înguste. (Hor.);
pren. Zăpada (Strălucirea) a început să cadă încet din cerul de plumb.
3. expr. a face un pas lent și scârțâit, a trage: bătrânul Junásek a adulmecat la masă. (Zgur.)